Catedrala din Chartres, una din cele trei bijuterii ale arhitecturii gotice franceze

Catedrala din Chartres este o construcție impozantă, cu 2.600 metri pătrați de vitralii, se remarcă prin numeroase mistere legate de construcția sa, unele datând din epoca druizilor.

Într-unul din vitralii, realizat în secolul al XIII-lea, este ilustrată istoria lui Carol cel Mare. Terenul pe care se înalță catedrala a fost martor de excepție, de-a lungul secolelor, al numeroase episoade ale istoriei Occidentului. Druizii celți au descoperit în acest loc ape cu energii curative, ridicând în imediata apropiere un templu păgân și un puț. Câteva secole mai târziu templierii au construit catedrala actuală, respectând ciudate postulate arhitectonice.

Potrivit teoriei cercetătorului Louis Charpentier, în 1969 a publicat o carte, în care spune că templierii au vrut să reprezinte pe pământ, prin construcția catedralei, Constelația Fecioarei. După o tradiție milenară, pentru a controla energiile cosmice ființele umane imitau ceea ce exista pe cer. Și piramidele de la Gizeh sunt legate de Constelația Orion.

Carnauții, populații celtice, și-au dat seama de existența forțelor subterane din subsolul acelui loc. Druizii au încercat să le catalizeze puterea în scopuri terapeutice și spirituale.

Secretul curenților telurici s-a transmis din generație în generație. Astfel s-a forat un puț în locul unde se află cripta catedralei, cu o adâncime de 33 de metri, puțul fiind situat în interiorul unui templu păgân.

Templierii au avut rolul esențial în configurarea planului catedralei, au aplicat întreaga învățătură adunată la Ierusalim. Se spune că templierii sunt creatorii stilului gotic în Europa. Planul este un ansamblu de învățături culese din legendarul Chivot cu Legi al lui Moise, pe care l-ar fi găsit Ordinul Templierilor în secolul al XII-lea. În anul 1118, sfântul Bernard de Clarvaux a trimis în Țara Sfântă nouă cavaleri în căutarea secretelor Templului lui Solomon.

Legătura dintre Ordinul Templierilor și catedrală este evidentă. Pe una din coloanele catedralei, în așa numitul ”Portic al Inițiaților” se poate observa un altorelief în care se distinge Chivotul cu Legi transportat într-un căruț de un om acoperit cu un văl. Deci se trage concluzia că templierii au găsit Chivotul cu Legi în timpul expedițiilor lor, descoperire care ar fi putut avea o oarecare influență asupra canoanelor arhitectonice ale monumentalei catedrale. Orientarea catedralei pe direcția nord-est contravine canoanelor. Este dorința de a face fundația catedralei astfel ca să țină cont de curenții subterani de apă. Este neliniștitor faptul că labirintul încrustat în pardoseala navei, fapt pus de cercetători în legătură cu traseul curenților telurici care șerpuiesc sub fundația catedralei.

Catedrala este opera lui Fulbert din Chartres, născut la mijlocul secolului al X-lea în orașul Reims. De educația lui s-a ocupat Gerbert d’Autrillac, viitorul papă Silvestru al II-lea. În tinerețe s-a mutat în Chartres unde s-a dedicat studiului. Contemporanii l-au numit ”venerabilul Socrate”. La 50 de ani a fost numit episcop al orașului.

(Bibliografie: Mari enigma ale omenirii, Editura Aquilla, București, 2008, p.154-156).

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iulie 2, 2019. Filed under Mistere. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.