A apărut numărul 2 pe acest an al revistei ”Mărturii culturale”, pe lunile aprilie-iunie

A sosit la redacție numărul 2 pe anul în curs al revistei ”Mărturii culturale”, aprilie-iunie, este un număr ilustrat cu lucrări ale poetei și artistei Elleny Pendafrunda. ”Totul depinde de noi – titrează în editorialul acestui număr Aurel Pop, ajungând la concluzia că cei din diaspora ”au stat ore întregi la rând pentru a-și exprima poziția față de cei din ”fruntea țării”. Puterea în schimb s-a ”zbătut” ca dorința românilor să nu se îndeplinească. Un fapt îmbucurător este faptul că USR a fost propulsat pe locul al treilea.

Teodor Rif scrie un lung eseu despre vizita Eminenței Sale Papa Francisc în România, ca o punte spre împăcare între bisericile creștine, o vizită cu trei sensuri: diplomatic, pastoral și ecumenic.

Icu Crăciun se ocupă cu corespondența destul de stufoasă a lui Garabet Ibrăileanu de la Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu” din Iași, o scrisoare primită de critic de la Liviu Rebreanu, datată 6 februarie 1922.

Una dintre personalitățile marcante din generația Marii Uniri a fost profesorul emerit Leontin Ghergariu (1897-1980). Marin Pop urmărește pas cu pas într-un eseu, drumul parcurs de profesor, de la nașterea sa la Nădlac până la stingerea lui din viață, la 11 iunie 1980, la vârsta de 83 de ani.

La 170 de ani de la moartea poetului Petöfi Sándor, Viorel Câmpean și Marta Cordea se ocupă cu traducerile lui Gabriel Georgescu din lirica marelui poet maghiar. Lista traducerilor a fost deschisă de George Marchiș și a fost continuată de Andrei Cosma, Adalbert Pituc, Nicolae Nilvan, Eugen Pavel Barbul, George A. Petric, Gabriel Georgescu. Autorii reproduc 15 poezii traduse de profesorul născut la Craiova și decedat acum 46 de ani la Satu Mare.

Carol C. Koka se ocupă cu cometa Hevelius pe cerul Sătmarului, care a putut fi văzută în anul 1672 și de locuitorii Sătmarului, așa cum apare imortalizată de un gravor anonim.

Ovidiu T. Pop ne înfățișează popasul scurt al scriitorului Ioan Slavici la Satu Mare cu ocazia examenului de bacalaureat, pe care l-a dat la fostul liceu catolic regesc.

Un frumos eseu despre ”Rolul mântuitor al Bisericii.  Biserica – Scară spre Dumnezeu”. El scrie că Dumnezeu ”voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la recunoștința adevărului să învie, … scopul vieții creștine este mântuirea în Iisus Hristos”.

Revista ”Mărturii culturale”  publică poemele scrise de poeți consacrați: Oana Glasu, Adrian Munteanu, Laurian Lodoabă, Vali Nițu, Constantin Stancu, Dumitru Țimerman, Vasile Morar și Florentin a Stanciu.

Mihai Sas în proza „Fir întins” merge pe urmele unui gazetar (și el a fost gazetar la vremea lui) care a hotărât să petreacă o zi retrăgându-se la marginea unui lac în care să fie numai el și gândurile lui. Citind proza, aflăm nenumăratele peripeții prin care a trecut.

Ovidiu T. Pop în microeseul ”De ce…rezist?” face referire la partidul unic ai căror membri au devenit după Revoluție domni, mult mai ”răi” decât… vechii tovarăși.

Carol Erdös publică capitolul II din romanul ”Petrilenii” la fel de interesant ca și capitolul I. Aflăm aspecte mai puțin cunoscute din vechiul regim, iar Radu Botiș în ”Percepții”  scrie despre volumul de teatru, cu același nume, autor Ana-Cristina Popescu. Fiecare piesă din volum cuprinde diferite aspecte ale realității.

La Cronica literară semnează Delia Munteanu, ”Inscripții pe verticala memoriei”, ocupându-se cu frații de dincolo, din Serbia, românii din Voivodina, unde mulți cărturari ca Vasile Popa, Radu Flora, Ion Bălan, Mihai Avramescu etc. s-au dedicat promovării producției culturale românești.

Lucian Turcu ne prezintă cartea Catherinei Horel, ”De l’exicotisme a la modernite. Un siecle de voyage en Hongrie (1818-1910), Editions du Boug, Montrouge”, 2018, o reeditare actualizată a unui volum apărut sub același autor la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta în anul 2004.

Putem apoi să citim despre ”Căutarea patriei” de Maria Vida, cu referire la cartea Valentinei Bilț ”Ubi bene…? Ubi patria…?”. ”Ut pictura poesis” de Teodor Hașegan, care o prezintă pe pictorița Elleny Pendafunda, ”Poezia artistului anonim” de Petre Isachi, Vasilisia Lazăr ”Viața-zbor între poezie și filozofie”, cu referire la volumul de poeme ”Alterația timpului”, de Irina-Lucia Mihalca, ”Despre semnul poetic”, de prof. dr. Adrian Botez.

Ioan Nistor este prezent ”Cu ocheanul din Turnul Pompierilor…(jurnal în/util)”. Ștefan Czimir explică un cuvânt nou, ”manglocrația”, ”cireșe de mai și ciori bine îngrășate croncănind cinic…”,  ”ce nu știe fotbalistul Gheorghe Hagi?” etc. Citiți și veți ști.

Poetul italian Luca Cipolla este prezent cu un set de poeme traduse de asemenea poetul albanez Petrit Nica, în prezentare și traducerea Oanei Glasu.

Prof. Carol C. KOKA

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iulie 16, 2019. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.