Muzeul Cetății Ardud urmează să fie redeschis în iunie. Ofertă vastă pentru turiști

Odată cu terminarea reabilitării a două turnuri din Cetatea Ardud, Primăria și Consiliul Local Ardud au hotărât ca Cetatea să intre în circuitul turistic și să fie integrată în manifestările culturale ale orașului și județului. În aceste zile, referenții Casei de Cultură ”Dr. Augustin Mircea” pregătesc redeschiderea muzeului Cetății, care este preconizată pentru luna iunie. 

Ținând seama că orașul Ardud este unul de mărime mică și are un potențial turistic destul de mare, cu turiști atât din România, cât și din întreaga lume, în interiorul camerelor turnurilor Cetății s-au înființat secții tematice care să pună în valoare istoria, etnografia și cultura locală.

În Turnul Mare al Cetății sunt reprezentate partea de istorie locală și contextul regional și european, începând cu secolul al XIV-lea până în zilele noastre. Prima încăpere din Turnul Mare de la parter este dedicată unor reprezentați al naționalităților trăitoare, reprezentative pentru Ardud, numită și „Sala Națiunilor”.

Un segment de spațiu este dedicat poetului național maghiar Petofi Sandor care, în anii tumultoși 1847-1848, a poposit în ținuturile sătmărene. El s-a căsătorit în Ardud, în anul 1847, cu Julia Szendrei. În incinta încăperii, pe spațiul alocat acestei perioade, avem un grup statuar din ceară a celor doi. Au fost traduse și în limba română o parte din poeziile care l-au făcut celebru pe poetul maghiar, acestea sunt puse alături de copia originalului certificatului de căsătorie, care atestă căsătoria lui la Ardud.

În aceeași încăpere găsim un alt segment de spațiu dedicat comunității evreiești din Ardud, care a fost deportată de autorităţile horthyste în mai 1944 la Auschwitz, precum și copii ale documentelor care atestă mărturiile celor întorși din deportare.

Tot aici, la loc de cinste, este pus omul politic, avocat și notar dr. Augustin Mircea, care pentru Ardud a fost providențial. A reprezentat Ardudul în 1 decembrie 1918 la Marea Adunare de la Alba Iulia și a fost ales deputat în Parlamentul României Mari. Din dorința de a ridica națiunea română din condiția ei socială, a ctitorit la Ardud prima Școală românească și prima Biserică românească a epocii moderne. O mare parte din documentele care sunt expuse sunt din arhiva familiei, care a avut amabilitatea de a ni le pune la dispoziție.

În aceeași încăpere găsim informații dedicate comunității șvăbești, comunitate care a avut un impact major în ultimii 200 de ani asupra urbei noastre.

În subsolul Turnului Mare s-a început o expoziție de pictură modernă sub auspiciile DFEWA – Dorothea Fleiss. Pe parcursul anilor, în incinta Cetății Ardud s-au desfășurat tabere de pictură cu artiști internaționali consacrați din diferite țări ale lumii – Japonia, Italia, Ungaria, SUA, Iran, Rusia, Vietnam, etc.- și cu elevi ai Universității de Arte Plastice din București, sub coordonarea Conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu. Aceste picturi, opere de artă, sunt expuse pentru o anumită perioada de timp în subsolul Turnului Mare al Cetății, unde au loc de obicei și vernisaje.

La nivelul I al Turnului Mare al Cetății sunt expuse stemele nobiliare ale familiilor, care au marcat istoria locului și, în mod special, un mare segment de spațiu este dedicat familiei Dragfi, urmaș ai celebrului Dragoș Vodă, Descălecătorul Moldovei. Expoziția de documente (copii) referitoare la această perioadă a istoriei Cetății de la Ardud este foarte bogată și provine din Arhivele Naționale Cluj, Arhivele Naționale ale Ungariei și din Biblioteca Academiei, Filiala Cluj.

Tot în acest spațiu expozițional, un mic segment este dedicat faunei Ardudului, care în întreaga lui existență a jucat un rol esențial. Pe un mic perete interior sunt expuse trofee vânătorești și animale împăiate, care scot în relief și acest aspect al vieții celor din Cetatea Ardud.

La nivelul superior II sunt expuse replici ale armelor folosite în perioadele de glorie al secolelor XIV-XVI, când cei de la Ardud au fost implicați în celebrele bătălii de la Câmpul Pâinii, Bătălia de la Belgrad și Bătălia de la Mohacs. Tot în această încăpere sunt expuse costume și haine specifice a acelei perioade, replici ale celor purtate de către cavaleri și oameni ai Cetății.

Pe scara Turnului Mare al Cetății sunt expuse fotografii-document realizate pe parcursul anilor și, totodată, fotografii care au însoțit lucrările arheologice, executate între anii 2010-2012, sub coordonarea Dr. Daniela Marcu Istrate și al Muzeului Județean Satu Mare, în vederea descărcării de sarcină arheologică.

Turnul Mic al Cetății este dedicat etnografiei locului. Întreaga cameră este amenajată pentru a pune în relief viața oamenilor de pe domeniul Cetății Ardud. Sunt expuse: războaie de țesut, râșnițe de piatră, unelte de prelucrat lemnul, vase de lemn pentru mâncare, haine populare și obiecte cu care oamenii își împodobeau interiorul caselor. Menționăm că, în anul 1566, sunt menționate 46 de sate ca aparținând domeniului Cetății Ardud. În fiecare încăpere găsim explicațiile necesare pentru contextul local și istoric al obiectelor expuse.

În incinta Cetății – curtea de afară – sunt expuse documente de epocă (copii) care certifică autenticitatea istoriei locale, începând cu Privilegiile Regale acordate Cetății Ardud, iar la intrare turistul este întâmpinat de bustul lui Bartolomeu Dragfi, ctitorul Cetății Ardud.

Dorim să menționăm că, în incinta Cetății au avut loc, pe parcursul anilor, lansări de cărți, simpozioane, expoziții, spectacole medievale și am avut privilegiul de a fi vizitați de membrii ai Academiei Române și de reputați cercetători ai istoriei din România și lumea întreagă. Toate acestea se găsesc consemnate în Cartea de Onoare a Cetății Ardud.

Primăria Orașului Ardud 

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on mai 18, 2020. Filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.