Revista de cultură și de educație patriotică „Eroii Neamului”, la un nou număr

A apărut, în condiții grafice de excepție, al doilea număr din acest an al revistei “Eroii Neamului”, revistă de cultură și educație patriotică, editată trimestrial de Asociația Civică „Tempora” Satu Mare și Asociația „Cultul Eroilor”, filiala Satu Mare, în colaborare cu Muzeul Județean Satu Mare.

DSC_1385

Colonelul (r) Voicu Șichet, care este și redactorul coordonator al revistei, în serialul „Jurnalul cimitirelor și monumentelor eroilor” continuă să relateze despre starea acestor obiective aflate pe un traseu în câmpia careiană. Colonelul (r) Mircea Blideran realizează un frumos portret al unui brav ofițer, colonelul (r) Dumitru Percea, cel care a fost vreme de 20 de ani profesor al unor prestigioase instituții de învățământ militar. Ca ofițer în rezervă a fost președintele Comitetului Județean Satu Mare pentru Renovarea și Îngrijirea Monumentelor și Cimitirelor Eroilor, între anii 1992-1996.

Părintele dr. Cristian Boloș, în cadrul serialului „Modele creștine de eroism”, scrie despre „Sfinții Patruzeci de Mucenici din Sevastia – ocrotitori ai sătmărenilor”. Anul acesta, Ziua Veteranilor de Război s-a sărbătorit, ca de obicei, la 29 aprilie. Așa cum scrie dr. Daniela Bălu, evenimentul a fost dedicat împlinirii a 111 ani de la instituirea în România a calității de veteran de război prin Decretul Regal semnat de Carol I, la 29 aprilie 1902. Tot Zilei Veteranilor este dedicat și materialul semnat de Teodora Covaci și Andreea Batori, eleve la Colegiul Național „Doamna Stanca”. Despre rolul cercurilor „Cultul Eroilor” ca un mod de a lupta împotriva uitării, scrie maior (r) Ioan Bălănescu. ”Naționalism și patriotism în poezia lui Goga” este materialul semnat de profesoara Nicoleta Câmpian, material în care susține că „Arta poetică a lui Goga este dominată de ideea că locul și menirea poetului este acela de a da glas suferințelor și năzuințelor poporului său”.

Un vast material publică și conferențiarul universitar dr. Ion Cârja de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în care surprinde raporturile dintre Avram Iancu și “bunul împărat” în mentalitatea colectivă a românilor din Transilvania la 1848-1849. Un alt moment istoric de o deosebită importanță este evocat în articolul „Revoluția pașoptistă din Țările Române de la 1848-1849”, semnat de ing. Mircea Pîrlea.

Pierderea Basarabiei este o problemă mereu actuală. Florin Ardelean, elev la Liceul Tehnologic Unio, face o reușită trecere în revistă, în articolul „Basarabia – fiica cea mai mică a României”, a evoluției tragice a acestei provincii românești în ultimele două secole. Momentul proclamării independenței de stat a României, 9 mai 1877, este prezentat de profesorul Nicolae Pop, care face referire în articolul său și la contribuția sătmărenilor la cucerirea independenței de stat.

Ziua de 19 aprilie 1919 are semnificații majore în istoria acestui colț de țară, este ziua în care în urma acțiunilor eroice ale armatei române aceste părți au putut efectiv să se unească cu România. Se referă la aceste momente deosebite materialele semnate de colonel (r) Voicu Șichet, „19 aprilie 1919 – un moment uitat din istoria Sătmarului?!” și ing. ec. Cristian Mareș în  „Despre eliberarea Oradei Mari la 20 aprilie 1919”. Cu ocazia Zilei Drapelului Național, sărbătorită la 26 iunie, colonelul (r) Voicu Șichet realizează o amplă incursiune în istoria drapelului național al României.

Profesorul Ioan Ciarnău continuă seria articolelor “Antonescu – pro și contra”. El caută să deslușească contribuția mareșalului în făurirea destinului României, într-un moment de grea cumpănă a istoriei sale. Alte materiale, precum „Amintiri de pe front” ale locotenent-colonelului (r) Mihai Baciu, „Portret al unui veteran și invalid de război”, scris de colonelul (r) Voicu Șichet, „Societăți și asociații cu caracter cultural-național”, vin să întregească conținutul foarte bogat al revistei.

Dr. Viorel Câmpean realizează o interesantă prezentare a „Familiei Bardoși pe plaiurile Sătmarului”, cu precădere a generalului în rezervă Dumitru Bardoși, fost ofițer în armata austro-ungară, care după Marea Unire s-a implicat activ în consolidarea tânărului stat român. S-a încadrat în armata română iar în 1920 a primit comanda Regimentului nr.104.

Profesorul Carol C. Koka, în articolul „Din cronologia eroică a Sătmarului medieval”, prezintă o serie de momente istorice în evoluția Sătmarului medieval, când locuitorii așezării au luptat eroic pentru a se opune năvălitorilor, fie că au fost unguri, tătari sau turci. Beneficiind de o cetate puternică, închisă între brațele Someșului, s-a dovedit a fi invincibilă. Deși stăpânitorii maghiari s-au străduit să-și impună instituțiile proprii, populația autohtonă, românii, au reușit să-și mențină vechile instituții, instituția voievodatului, a căror istorie – așa cum menționează dr. Viorel Ciubotă în articolul „Voievozii români în satele sătmărene în secolul al XVIII-lea” se pierde în vremea de dinainte de cucerirea maghiară.

Colonelul (r) Petru Prodan, în serialul „Ștefan cel Mare – Mit și istorie (IV), prezintă aspecte legate de cel de-al treilea război dintre Moldova și Imperiul Otoman din 1484. Conflictul din Transnistria dintre autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană și Republica Moldova, declanșată în 1990 este subiectul articolului „Geopolitică est-europeană: Conflictul din Transnistria” semnat de ing. Mircea Pîrlea.

Anul 2013 este anul în care se împlinesc 60 de ani de la acțiunile anticomuniste petrecute în comuna Apa. Despre eroii acestor acțiuni, Mare Sabin, Cosma Ioan și Zamfir Florin, scrie învățătorul Viorel Anton Radu în articolul „Eroi apeni în Lotul Mare Sabin”. Profesoara Violette Cherecheș publică cu titlul „România azi, la congresul Spiritualității Române”, materialul care a fost prezentat la Congresul care a avut loc la Alba Iulia la 1 Decembrie 2012. Profesorul dr. Arnold Maier aduce în actualitate portretul lui Pop Alexa (1858-1927), care a fost un adevărat apostol al intereselor naționale. Tot în ultimul număr al revistei „Eroii Neamului” putem citi „Pagini de istorie și filozofie secretă. (VII) Amenințarea răului”, scris de părintele profesor Gheorghe-Radu Sălăgian.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iulie 12, 2013. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *