Înfăţişarea şi portul geto-dacilor

Anticii nu născociseră antropometria, măsurătorile ştiinţifice făcute pe corpul omenesc, de aceea, la descrieri precise, ştiinţifice, ale înfăţişării geto-dacilor în izvoarele vechi literare nu ne putem aştepta.

DaciNumai câteva menţiuni fugare, controlabile prin imaginile de pe Columna lui Traian, de pe monumentul triumfal de la Adamclisi şi prin cele câteva statui de daci – produse ale artei romane-, ne îngăduie să reconstruim aspectul fizic al geto-dacilor.

Din păcate, ştiinţa modernă a antropologiei nu ne este de folos, dacii aveau obiceiul să-şi ardă morţii, nu să-i îngroape, şi nici cel mai iscusit antropolog nu poate face nimic când resturile unui corp omenesc se reduc la câteva fragmente mărunte de oase calcinate.

Mormintele de înhumaţie sunt rare, ceea ce reduce considerabil valoarea documentară a determinărilor antropologice. Nu ne putem bizui, în încercarea noastră de a determina înfăţişarea daco-geţilor, decât pe descrierile şi reprezentările din vechime.

Mărturiile literare antice îi aseamănă pe geto-daci cu popoarele locuind în ţinuturile din miazănoapte ale Europei: sciţi, celţi, germani. Înalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau, în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaştri şi părul blond.

Oamenii de rând purtau parul retezat pe frunte şi lăsat în plete destul de lungi pe umeri, ceea ce le-a atras numele de comati- “pletoşi”. La dacii nobili (tarabostes, pileati) e mai greu de stabilit portul părului din pricina căciuliţei de lână (pileum) pe care o purtau ca semn distinctiv al rangului lor.

În orice caz, şi unii şi alţii purtau mustăţi şi barbă bogată, potrivite cu foarfecele. Unii autori antici afirmă că geto-dacii s-ar fi tatuat, după alţii, tatuajul era specific numai sclavilor lor.

Femeile dace par să fi fost frumoase, de o frumuseţe severă, aspră chiar, dar expresivă. Columna Traiana le înfaţişează zvelte, înalte, aparent puternice, purtând parul pieptănat pe tâmple, cu cărare la mijloc şi strâns la spate într-un coc.

Îmbrăcămintea geto-dacilor, destul de simplă, semăna întrucâtva cu portul popular românesc. Bărbaţii purtau pantaloni (cioareci) de două feluri: mai largi sau mai strâmţi pe picior, în genul iţarilor. Cămaşa despicată în părţi, o purtau pe deasupra cioarecilor, încingându-se cu un brâu lat, probabil de piele sau, eventual, din pânză groasă.

O haină cu mâneci şi cu creţuri, o mantie scurtă, fără mâneci, având uneori franjuri, sau o şubă cu blană pe dinauntru, nu prea lungă, constituiau veşmintele de deasupra. Mantia, prinsă cu o fibulă (agrafă), avea o glugă cu care dacii îşi acopereau capul pe vreme rea.

Femeile purtau o cămaşă încreţită, cu mâneci scurte, şi o fustă. Columna Traiana ni le înfăţişează purtând uneori şi o manta lungă, bogat drapată. O basma, probabil colorată, le acoperea părul.

Şi nobilii, şi oamenii de rând, bărbaţi şi femei, purtau în picioare calţuni de pâslă sau opinci de piele, dar nu încape îndoială că vara, cei de la ţară umblau desculţi.

În săpături s-au găsit crampoane de fier care se prindeau de talpa încălţămintei pentru a uşura mersul pe gheaţă şi zapadă. Natural, atunci când mergeau călare, dacii aveau la încălţăminte pinteni de fier.

Sursa: zonamisterioasa.eu

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on septembrie 6, 2013. Filed under Mistere. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

One Response to Înfăţişarea şi portul geto-dacilor

  1. Nu vreau un roman vreau o descriere a potului dacilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *