Mesajul PS Iustin la înmormântarea Corneliei Groza, mama părintelui Gabriel Groza

"Venirea unui om în lumea aceasta este un miracol Dumnezeiesc ce aduce multă bucurie şi speranţă. Plecarea din lumea aceasta estre o mare taină pe care numai Dumnezeu, dătătorul vieţii o cunoaşte în chip desăvârşit.

iustinsighhodCând venim pe lume intrăm într-o familie umană (cea mică) mama, tata şi copii şi (cea mare) comunitatea, neamul şi Biserica. Când plecăm din lumea aceasta, cei ce am crezut în Hristos şi l-am mărturisit în viaţă, intrăm în familia Preasfintei Treimi, împreună cu Maica Domnului şi cu toţi sfinţii.

Este grea despărţirea aceasta vremelnică, mai ales când este vorba de MAMĂ, cea care este îngerul păzitor al familiei. Când însă mama pleacă dintre noi cu datoria împlinită, atunci pleacă liniştită, fiincă prin neodihna şi dragostea jertfelnică de mamă, le-a aşezat pe toate în rânduială.

Desparţirea aceasta nu însemnează însă dispariţia fiinţei dragi, ci trecerea ei într-o altă stare, iar legătura dragostei nu moare, pentru că dragostea este mai puternică decât moartea.

În această lumină înţelegem lacrimile şi durerea celor care pierd o fiinţă dragă şi nu ca o stare de deznădejde, ci ca un mare regret pentru o despărţire mai lungă şi mult mai dureroasă. Credinţa în învierea morţilor şi viaţa veşnică, când ne vom întâlni din nou cu cei dragi, într-o lume mai bună „unde nu este durere nici întristare nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit” ne ajută să depăşim mai uşor aceste momente grele.

Acum când familia Groza conduce la locul de odihnă veşnică pe doamna Cornelia (soţie, mamă şi bunică) care la doar 64 de ani părăseşte această lume, credem cu tărie că şi-a îndeplinit datoria de mamă creştină. A dăruit neamului 2 copii, iar pe unul dintre ei, părintele Gabriel, l-a dăruit lui Dumnezeu spre a sluji Biserica lui Hristos.

Ierarhii şi ostenitorii Centrului Eparhial al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului se alătură astăzi celor ce-şi plâng fiinţa dragă, pe care au iubit-o şi au cinstit-o ca pe o icoană luminoasă, plină de binecuvântare şi daruri sfinte, rugând pe Dumnezeu să-i rânduiască loc de odihnă veşnică în lumina cea neînserată a Preasfintei Treimi, iar celor ce astăzi plâng nemângâiaţi le transmitem sincere condoleanţe şi îi îndemnăm să fie încredinţaţi că mama lor dragă care i-a iubit nu a încetat să-i iubească, iar de acum înainte îi va ajuta cu rugăciunea şi mijlocirea către Dumnezeu şi mai mult decât i-a ajutat în viaţă.

Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească, iar pomenirea ei să fie veşnică!"

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on decembrie 23, 2013. Filed under Spiritualitate. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *