Publicația Vasárnapi Ujság saluta la 1859 dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza

24 ianuarie este înscrisă cu litere de aur în istoria poporului român. Este ziua în care românii trecând peste voința marilor puteri au înfăptuit unirea efectivă prin dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza. Această alegere a demonstrat voința românilor de a nu ține seama de interesele marilor puteri și au înfăptuit unirea așa cum interesul național o cerea.

alexandru-ioan-cuzaVictoria de la 24 ianuarie 1859, a fost vestită prin telegraf în toată țara și sărbătorită așa cum se cuvine, cu speranță și încredere în viitorul României. Presa din Transilvania, atât cea română cât și maghiară și germană: Gazeta de Transilvania, Foaie pentru minte, inimă și literatură, Telegraful român, Kolozsvári Közlöny, Vasárnapi Ujság și Kronstadter Zeitung, au relatat pe larg despre acest eveniment, subliniind semnificația și importanța actului de la 24 ianuarie 1859 pentru poporul român.

Una dintre ziarele de largă circulație de pe teritoriul Imperiului Habsburgic și implicit Transilvania a fost săptămânalul Vasárnapi Ujság (Ziarul de Duminică) care apărea la Budapesta. În numărul 13 din 27 martie 1859, această publicație relata pe larg despre dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, publicând și un portret al acestuia. Articolul de pe prima pagină poartă titlul Alexandru Ioan Cuza primul principe ales al Moldovei și Munteniei.

Principele Cuza este o apariție nouă și neașteptată în orizontul politic actual atât de variat. A apărut atât de brusc – scria ziarul – și neanunțat pe scena politică, încât personalitățile consacrate din diplomație s-au întrebat cine este el? De unde a apărut? Către ce se îndreaptă?. Presa internațională scria că deși Cuza este atât de necunoscut în străinătate, este binecunoscut în țară. Alegerea lui în fruntea Principatelor Unite a arătat că se bucura de o largă popularitate. Avea 36 de ani și era fiul unui boier care s-a stins din din viață cu câțiva ani înainte de Unire, la Galați. Până la vârsta de 14 ani s-a educat la Pensionul din Iași. Studiile superioare le-a început la Atena apoi le-a continuat la Paris. Reîntors de la Paris a intrat în slijba statului, ocupând diferite funcții. În 1845 s-a căsătorit cu Elena, fiica boierului Rosetti, a cărei mamă a fost fiica lui Dimitrie Sturdza. În urma acestei căsătorii Cuza a intrat în alianță cu cele mai influente familii ale vremii. A ocupat duncția de director în ministerul de Interne, apoi pârcălab de Galați. În toate aceste funcții Cuza a reușit să atragă simpatia tuturor, datorită cunoștiințelor sale, a spiritului său de dreptate. Acest lucru s-a manifestat încă la 1848, atunci Cuza a luat atitudine împotriva abuzurilor domnitorului Mihail Sturdza. Împreună cu alți fruntași progresiști, Cuza a fost arestat și trimis la Galați sub escortă pentru a fi predat turcilor. Dar nu a fost să fie așa. La Brăila, într-un moment favorabil, arestații au reușit să evadeze, și prin mijlocirea consuluilui englez au ajuns la bordul corăbiilor ancorate în port. Astfel, Cuza a ajuns la Viena iar de aici s-a îndreptat spre Constantinopol unde s-au reîntâlnit revoluționarii moldoveni, care și aici au dezvăluit abuzurile domnitorului Mihail Sturdza. Atunci când în 1849 Gheorghe Ghica a devenit domnitor și s-a aflat la Constantinopol pentru a prelua firmanul de la sultan, refugiații moldoveni s-au strâns în jurul lui. Domnitorul a consimțit reîntoarcerea lor în Moldova.

VU-1859_06_13_03_27-page-001În timpul Războiului Oriental, cunoscut și sub numele de Războiul Crimeei, Cuza a intrat în cadrele armatei, devenind aghiotantul caimacamului Nicolae Vogoride. În 1857 a fost membru al Adunării ad-hoc al Moldovei, făcând parte din tabăra unionistă. În octombrie 1958 a devenit adjunctul generalului Ghica care se afla în fruntea oștirii. După demiterea caimacamului Vogoride și a miniștrilor săi, Cuza cu gradul de colonel a girat funcția de ministru al armatei Moldovei. În această funcție a reușit să câștige simpatia tuturor. Popularitatea lui a crescut simțitor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales ca domnitor al Moldovei. La 24 ianuarie a fost ales domn și în Țara Românească, astfel marile puteri au fost puse în fața faptului împlinit, unirea fiind realizată prin această dublă alegere. Acest lucru a făcut necesară convocarea unei noi conferințe a marilor puteri pentru a lua o decizie vizavi de voința românilor.

Ziarul Vasárnapi Ujság menționa că în realizarea dublei alegeri, un rol a revenit și influenței rusești și franceze. Dar meritul important este tot al lui Cuza, a fost acel bărbat care a reușit să câștige încrederea celor două mari puteri. Și locuitorii principatelor s-au bucură nespus pentru Cuza. El a dat de înțeles că dacă marile puteri vor dori mai târziu să aducă pe tron un prinț străin, atunci el nu se va opune și își va da demisia.

Vasárnapi Ujság este unul din numeroasele publicații care apăreau atunci și care au relatat și comentat cu simpatie și respect alegerea lui Cuza. Au subliniat personalitatea tânărului domnitor care a reușit să câștige simpatia tuturor.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on ianuarie 24, 2014. Filed under Cultură-Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>