Câteva din cele mai fascinante întâlniri cu extratereștrii

Terrifying-Green-AlienLa 13 iulie 1959, Fredericka Moreland din Belenheim (Noua Zeelandă) a văzut două lumini verzi, strălucitoare, ca niște lămpi mari deasupra ei și coborând spre sol. S-a văzut dintr-o dată scăldată în lumina verde și totul în jur a devenit verde, o nuanță oribilă de verde. Un obiect strălucitor, asemânător cu o farfurie și având două lumini verzi de dedesubt cobora încet. Aerul a devenit foarte fierbinte. Două șiruri de jeturi în jurul mijlocului farfuriei emanau flăcări portocalii, ele păreau să se rotească în sensuri contrarii.

Obiectul acela măsura 20-30 de picioare în diametru, și avea deasupra o cabină înaltă. Jeturile s-au oprit, și o lumină strălucea în ceea ce părea a fi o cupolă de sticlă, un dom care strălucea. Partea de jos a farfuriei părea a fi dintr-un metal gri, ea scotea un bâzâit slab, în timp ce plutea în aer. În interiorul cupolei erau doi oameni îmbrăcați în haine strâmte pe corp, strălucitoare, singurul lucru cu care semâna materialul acela e folia de aluminiu. Aveau pe umeri căști opace, fețele nu li se vedeau.

Unul din cei doi s-a ridicat, punându-și mâinile în față, ca și cum ar fi vrut să se uite în jos. Apoi s-a așezat și, după unul sau două minute, jeturile au început din nou să se rotească și, înclinându-se întâi puțin, lucrul acela a înaintat și pe urmă a urcat pe verticală și a dispărut într-un nor, producând un sunet înalt, muzical.

La 2 martie 1965, John Reeves de lângă Wachee Springs (New York), retras într-un loc liniștit din Florida, într-una din plimbările sale a observat o navă ciudată într-un luminiș. El s-a apropiat de OZN-ul care lucea stins în soare cam la 50-60 m. Din desiș a ieșit o ființă cam de 1,50 m. Rezemat cu mâna de o creangă, acea ființă privea cu atenție ceva aflat înaintea ei. Era echipat într-o salopetă din material ”ca pânza de cort” de culoare cenușie, purtând un fel de mănuși cu un singur deget, pe cap o cască străvezie, ca un glob prin care i se vedea fața aproape omenească, cu ochii foarte depărtați și bărbia ascuțită.

La un moment dat s-a îndreptat spre John Reeves. La 5-6 m de el a scos din salopetă un obiect negru de aproximativ 15 cm diametru. A ridicat obiectul în dreptul bărbiei sale ascuțite și a început să privească prin el. Atunci Reeves a luat-o la goană. Dar a avut timp să vadă cu totul în jur s-a luminat, ca la flashul unui bec și și-a dat seama că a fost fotografiat. Extraterestrul s-a îndreptat apoi spre nava discoidală, a urcat câteva trepte și a intrat în cabină. Treptele s-au retras în navă, s-a auzit un bâzâit scurt care s-a transformat într-un sunet înalt, și după câteva secunde OZN-ul a dispărut. În locul aterizării John Reeves a găsit pe sol urmele adânci ale trenului de aterizare, care imprimase în pământ un desen format din opt linii. A mai găsit un cilindru înfășurat cu o hârtie foarte subțire, acoperite cu semne stranii de nedescifrat.

La  1 iulie 1965, într-o dimineață, Maurice Masse din Valensole (Franța), a văzut un aparat oval aterizând pe câmpul său de lavandă. S-a îndreptat indignat spre cei doi piloți care striveau tufele sub tălpile ghetelor de zbor. În imediata apropiere a remarcat ciudățenia aparatului și echipajului, nu mai văzuse niciodată asemenea lucruri. Adânciți la rândul lor în observarea solului și a plantelor, cei doi piloți l-au văzut doar când era foarte aproape, atunci au îndreptat spre el un tub misterios, și bătrânul n-a mai putut face nici o mișcare. Și-a păstrat capacitatea de a observa și înregistra ce se întâmplă. Cei doi l-au cercetat cu atenție, ”mă linișteau ochii lor”, a recunoscut ulterior Masse, apoi au plutit până la trapa deschisă în fuselajul oval, au intrat și s-au pregătit pentru decolare. Toate acestea sunt văzute de Masse prin peretele transparent al cabinei. Aparatul s-a ridicat vertical câteva zeci de metri și a dispărut sub ochii fermierului.

La 7 februarie 1969, în jurul orei 7 dimineața, Tago Machado din Pirassununga, Sao Paulo (Brazilia), a văzut coborând din cer o navă emisferică, care răspândea o lumină albastră. O mulțime de oameni au alergat la locul aterizării. Tiago s-a oprit la 10-12 metri de OZN care semâna cu o cupolă plată din aluminiu având la partea superioară o cabină transparentă. S-a deschis o trapă și doi omuleți în salopete argintii, cu căști ermetice, înalți de 1,1-1,2 metri, au plutit spre sol. Prin vizoarele străvezii s-au văzut fețele gălbui, cu nasuri turtite la vârf. În dreptul bărbiei, căștile aveau un fel de tub scurt, din care se auzeau sunete răgușite, guturale. Acei piloți lăsau impresia că se tem de binoclul atârnat pe pieptul tânărului brazilian. Omuleții s-au liniștit când tânărul și-a scos binoclul și l-a pus jos. Când tânărul și-a scos o țigară și a început să fumeze omuleții au izbucnit în râs. Tânărul a pus pachetul jos și l-a împins cu piciorul către piloți. Unul a întins mâna deasupra pachetului lui, și acesta s-a ridicat în aer și pilotul cel mititel l-a băgat în buzunar. Când ceilalți oameni alergau spre locul aterizării piloții au început să se ridice plutind spre vârful dicului, au intrat în cabină iar oamenii au văzut cum aparatul a decolat accelerând din ce în ce mai mult.

La 23 martie 1980, cabanierul Robert Linkman de lângă Butzbach (Germania) a fost solicitat de doi străini să îi servească cu ceva de băut. Ei au refuzat băuturile alcoolice, Fanta, Coca Cola, acceptând doar câte un pahar cu sifon. Ei s-au adresat cabanierului în cea mai curată limbă germană. Între ei foloseau o limbă necunoscută. Intrigat și de costumele lor gri-albastre strânse pe corp, cabanierul i-a urmărit până într-o pădure. Aici într-un luminiș îi aștepta o strălucitoare navă lenticulară. Au intrat în navă, după care acesta și-a intensificat strălucirea, și a decolat pe vertical, fără nici un zgomot. 

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iulie 28, 2014. Filed under Mistere. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *