Simpozionul ”Cultură, identitate, globalizare”, la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale

Miercuri, 14 ianuarie 2015, la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, în cadrul Zilei Culturii Naționale, a avut loc simpozionul cu tema ”Cultură, identitate, globalizare”, susținut de profesorul universitar dr. George Achim.

DSC_0091Evenimentul cultural a fost deschis de directorul centrului, Robert Laszlo, care i-a salutat pe cei prezenți: consilierul președintelui Consiliului Județean Satu Mare, Felician Pop, directorul Muzeului Județean Satu Mare, dr. Liviu Marta, directorul adjunct al Bibliotecii Județene Paula Horotan, numeroși iubitori de cultură, elevi de la Colegiile Naționale ”Mihai Eminescu” și ”Doamna Stanca”. Moderatorul evenimentului cultural a fost consilierul Felician Pop, care și-a manifestat bucuria că un număr atât de mare de iubitori de cultură au umplut sala. A fost prezentat cu acest prilej calendarul cultural pe anul 2015 din care rezultă că un număr important de oameni de cultură din județul nostru vor fi sărbătoriți în anul acesta.

În expunerea pe care a făcut-o, prof. universitar dr. George Achim a precizat că ziua de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, prilejuiește abordarea unor mari probleme ale culturii noastre. În abordarea subiectului s-a pornit de la citirea unei poezii patriotice, cu referire la tragicul an 1940, când a avut loc cedarea unei părți ale Ardealului. Ziua Culturii Naționale este legată de nașterea inegalabilului poet național Mihai Eminescu. Acum când se împlinesc 165 ani de la nașterea sa putem să ne punem o serie de întrebări: cum poate cultura noastră să se pună în valoare prin specificitatea lui în contextul globalizării și de delegitimare a naționalului? Putem rezista într-o rigoare axiologică? În prezent oamenii de știință au multe dubii, iar cei săraci cu duhul au multe certitudini. Este temător faptul că naționalul are prea puține surse în lupta cu globalizarea de care se vorbește mai bine de jumătate de veac. În zilele noastre, mijloacele electronice fac mai ușor contactul dintre oameni și culturi. Din anii 1960, globalizarea a făcut mereu un marș galopant în detrimentul naționalului. Evenimentele din ultima perioadă ne fac sceptici în fața globalizării. Termeni ca globalizarea, hibridizarea, tradițional, aculturație sunt termeni ce se vehiculează des. Vorbitorul a arătat că va avea loc o delegitimare a culturilor mai slabe. Din păcate la noi Eminescu e cenzurat, unii scriitori nu se mai studiază, istoria se predă într-o oră pe săptămână. Jacques Attali în cartea sa ”Scurtă istorie a viitorului” nu are o profeție neliniștitoare asupra viitorului.

În ilustrarea ideilor sale, dr. George Achim a pornit de la imaginile realizate de fotograful Ioniță Andron în Țara Oașului în mod magistral. Este vorba despre locuirea în această zonă de-a lungul timpului. S-a dat ca exemplu, pentru o primă etapă, casa monocelulară, care tezaurizează toată activitatea unei familii în epoca dinainte de 1948. În albumul lui Ioniță Andron apar și case bicelulare, mai arătoase, cu prispă. Aceste tipuri de case nu se mai regăsesc astăzi, ele au fost abandonate în prima jumătate a secolului al XX-lea.

DSC_0093Într-un alt instantaneu s-a prezentat o casă din beton și cărămidă cu mai multe etaje, ridicată de cei care lucrează în străinătate și stau în condiții modeste, banii îi trinit acasă cu care se ridică aceste vile somptuoase de până la 700-800 de metri pătrați, semănând a hoteluri decât a locuințe pentru familie. A trecut mai bine de un secol de la locuințele monocelulare. În acest timp s-au petrecut mutații serioase în mentalul colectivității. ”De unde această mutație?”, s-a întrebat vorbitorul. Este vorba despre schimbările de după Al Doilea Război Mondial, mutații explicate și prin globalizare. La noi s-a născut încă în epoca comunistă, atunci când s-a proiectat ”omul nou” și s-a inventat ”sistematizarea”. Comunismul de la început, a luat la țintă tot ce era tradițional, care a fost văzut ca un element dușmănos la adresa regimului, de rezistență. Comunismul colectivist prin măsurile adoptate, de multe ori cu forța, a zguduit din temelii societatea rurală. După 1990 a urmat un nou șoc, cel al capitalismului neoliberal. Până ce și colindul și-a pierdut din semnificația lui tradițională. Autorul susține că există folclor autentic atât cât satul, obștea se adună în anumite zile, de sărbători, ocazie cu care transmit tradiția, o perpetuează. Tradițiile s-au păstrat mai bine în satele necolectivizate. Treptat în lumea satelor a apărut un port nou, produs industrial, cu podoabe lucrate la mașină. Concluzia este că putem distinge trei etape, o primă etapă a tradiției autentice, a doua în perioada statului totalitar, colectivist, și a treia etapa capitalismului neoliberal, după 1990.

Din păcate, privatizarea, disponibilizarea forței de muncă, restructurările au grăbit exodul oamenilor, în special tineri spre occident. Multe tradiții culturale au fost denaturate. Autorii dau ca exemplu în Oaș nunta, care nu mai are în cea mai mare parte forma și conținutul de altădată. Au apărut pseudoceremoniile, costumele de operetă. Cei mai pretențioși, își fac nunta mai rar acasă. S-a observat că în cazul nunții avem de a face cu un fel de CAR-uri sociale. Deseori se apelează la maneliști. Avem deci, de a face cu un pseudofolclor. Ceremonialul a suferit o hibridizare.

La întrebarea, de ce se construiesc aceste case uriașe, autorii răspund prin nevoia de o validizare socială la nivel maxim, este un model de accedere pe o treaptă înaltă a societății. Casa somptuoasă aduce proprietarului o notorietate socială. De multe ori se păstrează și casele vechi cu elemente tradiționale. În cele noi, din păcare, nu se încorporează elemente tradiționale.

În finalul expunerii s-a pus întrebarea: ce este de făcut?, întrebare la care s-a încercat să se răspundă cu contribuția celor din sală dr. Liviu Marta, Loredana Știrbu, Felician Pop și alții și-au adus contribuția la formularea unor concluzii. S-a precizat faptul că în ultima vreme există tot mai multe voci care cer reîntoarcerea la valorile tradiționale. S-a pus problema, în ultima instanță, dacă e nevoie să se reinventeze tradiția.

Partea artistică a programului a cuprins interpretarea unor piese muzicale de către George Negrea și Abel Varga, care au fost aplaudați de cei prezenți.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on ianuarie 15, 2015. Filed under Cultură-Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *