Enigma ”Globului de foc” de la Tunguska persistă după 107 ani

Cu mai mult de un secol în urmă, la 30 iunie 1908, un obiect curios a fost observat pe cerul Oceanului Indian, îndepărtându-se spre țărmurile Asiei. ”Globul de foc”, cum a fost denumit, a dispărut dincolo de Munții Himalaya. Impactul cu pământul a avut loc pe platoul siberian central în apropiere de râul Tunguska.

explozieÎn urma impactului a avut loc o puternică explozie care a provocat un cutremur care a fost resimțit la o distanță de 900 de kilometri. Un șuier de aer fierbinte a măturat împrejurimile, provocând incendii uriașe. Copacii au fost doborâți și colibele nomazilor au fost măturate de pe suprafața pământului. La o distanță de 50 km, oamenii își acopereau fețele cu mâinile pentru a se apăra de aerul fierbinte. Norii negri s-au ridicat până la 20 km înălțime dând naștere unor ”ploi negre”. Norii radiau o lumină atât de intensă, încât în unele locuri se puteau face fotografii în miez de noapte.

Timp de 12 ani nu s-au făcut cercetări pentru a se găsi o explicație acestui fenomen. Abia după Primul Război Mondial s-a organizat o expediție de către Academia de Știuințe a Uniunii Sovietice sub conducerea lui Leonid Kulik. El a fost intrigat de descrierea făcută obiectului care a explodat. Martorii au spus că obiectul era de formă cilindrică, contrar aspectului pe care trebuia să-l aibe un meteorit. Dacă a fost un meteorit, atunci în mod sigur fusese cel mai mare care a căzut vreodată pe Pământ. Kulik a strâns date despre ciudata explozie pe baza unui chestionar, cercetătorul fiind convins că obiectul a fost un meteorit.

Alți cercetători au ajuns la concluzia că a fost vorba nu de un meteorit ci de un grup de meteoriți. Suprafața pe care s-a împrăștiat era de un milion de km pătrați. Cu ocazia unei alte călătorii în zonă, Kulik a aflat de la o localnică că a fost vorba despre un glob de foc, care acoperea cea mai mare parte a cerului și a produs o căldură foarte mare. Kulik era surprins deoarece nu mai auzise de meteoriți care, în cădere să producă temperaturi atât de mari. Kulik a încercat să descopere craterul format în urma impactului.

Englezul Francis Whipple a opinat, în 1935, că ar fi vorba despre o cometă alcătuită din corpuri gazoase, ceea ce ar explica faptul că nu a lăsat un crater. Între 1938-1939, Kulik a revenit la locul presupus al impactului. Acum avea la dispoziție și un avion. Datele culese au fost interpretate de un prieten al lui Kulik, E.I.Krinov, care a emis ipoteza că meteoritul nu a explodat pe suprafața solului ci în aer. Începutul celui de Al Doilea Război Mondial a dus la sistarea cercetărilor. Kulik a căzut prizonier și a murit într-un lagăr nazist.

Cercetătorul Alexandr Kazanțev a continuat cercetările și a fost uimit, după ce a văzut Hiroșima devastată de bomba atomică, de unele asemânări cu locul exploziei din Siberia. El și-a pus întrebarea: oare a fost o explozie nucleară în anul 1908? O altă expediție a încercat să măsoare nivelul radiației la locul impactului. Probele nu au fost categorice în favoarea exploziei atomice. În schimb, s-au găsit urme de silicați și magnetit, ceea ce ar pleda în favoarea unui meteorit, în schimb forța uriașă a exploziei pledează în favoarea unei explozii nucleare. Alții au susținut că ar fi vorba de o explozie provocată de o ciocnire a Pământului cu o ”gaură neagră”.

John Baxter și Thomas Atkius susțin că ciudatul obiect care a provocat marea explozie era o aeronavă venită de pe o altă planetă, care în urma unei defecțiuni la motoarele sale cu combustibil nuclear ar fi explodat. Alții în schimb, susțin că erupția vulcanului Krakatoa a fost luat drept un semnal emis de pământeni în Cosmos și în consecință, extratereștrii au răspuns la rândul lor emițând o rază laser, care s-a transformat în substanță și a explodat. După 107 ani de la eveniment enigma Tunguska continuă să persiste.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on ianuarie 22, 2015. Filed under Mistere, Paranormal. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *