Un ilustru fiu al orașului Tășnad, naturalistul Biró Lajos

Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la începutul călătoriei spre Orientul îndepărtat a marelui naturalist originar din Tășnad, Biró Lajos, autor al unui impresionante colecții zoologice și etnografice ale căror piese numără peste 5.600 de obiecte. Cea mai mare parte a lor se află în posesia Muzeului Etnografic din Budapesta. La rândul său, Muzeul de Istorie Naturală se mândrește cu peste 200.000 de exponate, toate colecționate de temerarul călător, printre care și 130 piese de botanică.

2_Biro_Lajos_webBiró Lajos s-a născut la Tășnad la 29 august 1856, pe atunci aflat în județul Sălaj. A studiat clasele primare în orașul natal apoi liceul l-a urmat la Zalău, unde a susținut bacalaureatul în 1875. A urmat Facultatea de Teologie de la Debrecen, doar cu gândul de a fi mai aproape de Muzeul de Științe Naturale, de altfel facultatea de teologie nu a terminat-o niciodată. De tânăr era atras de științele naturii, dedicându-se studierii faunei din munții Carpați, punând accentul pe studierea insectelor. A cutreierat munții Făgăraș și Retezat și munții Karst din Croația. A studiat peșterile din zona Crișului Repede, fiind un pionier al biospeologiei, definită mai apoi ca știință de sine stătătoare, de Emil Racoviță. A alcătuit o vastă colecție de insecte cu peste 20.000 de exemplare.

Ca student al Facultății de Teologie din Budapesta i s-a conturat definitiv dorința de a se dedica cercetării, să devină naturalist și călător pe îndepărtate meleaguri unde oamenii încă trăiau la nivelul comunei primitive. La Budapesta a frecventat cu asiduitate sălile Muzeului Național, în special sectorul zoologic pentru a-și spori cunoștințele în acest domeniu. Pentru a se întreține a fost nevoit să se angajeze ca suplinitor în învățământ la Budaörs apoi la Sátoraljaújhely. Aici și-a publicat prima lucrare științifică ”Date privind istoria naturală a județului Zemplén” apoi ”Monografia zoologică“ a județului, scrisă împreună cu Chyzer Kornel. Cu ajutorul acestuia, dobândește un post provizoriu de agent constatator al filoxerei, totodată redactează revista ”Rovartani Lapok” care se ocupa cu studierea insectelor. A ocupat apoi postul de învățător la Rákospalota apoi la Kecskemét la Colegiul Reformat.

În această perioadă a publicat studiul referitor la Monografia zoologică a orașului Kecskemét și a continuat să facă cercetări în munții Tatra și în Transilvania.

În anul 1893, părăsind Teologia, s-a înscris la Facultatea de Filozofie din Budapesta. Aici a activat și ca laborant și a continuat să publice pentru a se putea întreține. Studia cu mare interes bibliografia de specialitate, metodele de conservare, învăța limbi străine.

În anul 1895, dorința de a călători pe meleaguri îndepărtate devine o realitate. Societatea Regală de Naturale a organizat o sesiune în amintirea lui Fenichel Sámuel și s-a pus problema continuării cercetărilor începute de el, Biró Lajos s-a oferit neîntârziat. El a reușit să câștige și încrederea lui Herman Ottó. Suma necesară efectuării călătoriilor a provenit din vânzarea impresionatei sale colecții de insecte cu 60.000 de exemplare. A încheiat și un contract cu Societatea Regală care s-a oferit să-i cumpere materialele colecționate trimițându-i bani, în avans în Noua Guinee, pentru a se putea întreține.

A părăsit Budapesta la 7 noiembrie 1895 și la 1 ianuarie 1896 deja debarca în Noua Guinee, pe atunci o colonie a Germaniei. Aici, la Friedrich-Wilhelmshafen, unde era sediul guvernatorului, a petrecut șase ani, timp în care a întreprins mai multe călătorii, de multe ori în tovărășia lui Robert Koch, bacteriologul german care făcea cercetări cu privire la malarie. Astfel au călătorit în Noua Irlandă, iar în 1897 timp de un an, a părăsit Noua Guinee ajungând în Singapore, Insula Jawa și Australia. Unde a efectuat numeroase cercetări.

În 1901, la 27 decembrie a pornit spre casă trecând prin Ceylon, India, Oman și Egipt. S-a înapoiat la Budapesta la 27 august 1902, fiind primit cu mari onoruri. La recepția oferită în cinstea lui, au fost prezenți reprezentanții tuturor institutelor academice. A fost numit custode de onoare a Muzeului Național de Istorie, secția de Științe Naturale. La 25 martie 1926 Universitatea din Szeged i-a conferit titlul de onoare Doctor Honoris Causa, ca o recunoaștere a meritelor sale. În anii care au urmat Biró Lajos a efectuat călătorii în Malta, Tunis, Transilvania și munții Balcani.

Bíró_Lajos_sírjaA încetat din viață la 2 septembrie 1931 la Budapesta. A fost înmormântat în cimitirul Kerepesi. După dispariția obeliscului, familia l-a reînhumat în 2004 în cimitirul Național de pe Drumul Fiume din Budapesta. Cercetările și impresiile sale de călătorie au fost publicate la vremea respectivă. În vremuri mai noi a fost publicată lucrarea ”Șase ani în Noua Guinee. Scrieri alese. Sub redacția lui Bodrogi Tibor (în limba maghiară), Editura Gondolat, Budapesta, 1987. O sursă de cunoaștere a vieții și activității științifice a marelui naturalist o reprezintă lucrarea lui Benedek Zoltán ”A Szilágyságtúl Új Guineáig”, Editura Kriterion, 1979. (Din Sălaj până în Noua Guineea).

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on martie 30, 2015. Filed under Cultură-Educație, Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *