Gerăuşa, un vechi sat românesc din Ardeal, locuit în prezent de doar 100 de familii

La aproape şapte kilometri de orașul Ardud, pe un drum bun, asfaltat, se ajunge în satul Gerăușa. Potrivit datelor recensământului din anul 2011, satul avea 421 de locuitori. În câțiva ani numărul locuitorilor a scăzut constant, astfel că astăzi aici mai trăiesc 260 de persoane care formează circa 100 de familii.

DSC00030Localitatea are o vechime apreciabilă. În vechile documente, la 1461, este pomenită cu numele de Gyus, iar la 1470 cu numele de Gyerews. În limba maghiară poartă numele de Oláhgyürüs, ceea ce indică faptul că locuitorii săi au fost întotdeauna români. În Evul Mediu așezarea ținea de domeniul Beltiugului. La Gerăușa a fost reședința unui voievodat românesc. În 1578 este pomenit în documente voievodul Lazăr. Un alt voievod, căruia nu-i știm numele, este amintit la 1634. De același domeniu feudal aparțineau și localitățile Bolda, Socond și Soconzel. Dintr-o monografie a Ardudului știm că pe vremea turcilor Gerăușa a fost pustiită și arsă alături de Hodișa, şi „nimic și nimeni n-a mai rămas, nici un om măcar”.

În urma Păcii de la Satu Mare din anul 1711, domeniul pe care se afla Gerăușa a devenit proprietatea contelui Alexandru Károlyi, iar familia acestuia a stăpânit domeniul până la mijlocul secolului al XIX-lea.

În anul 1945, la 600 de metri de cimitirul satului, a fost amenajat Cimitirul Eroilor, în suprafață de 414 metri pătraţi. Aici au fost înmormântați 58 de militari români și cinci militari germani. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în zona localităţii Gerăușa s-au dat lupte crâncene. Cu doi ani în urmă, unul dintre supraviețuitorii acestor lupte, generalul (r) Alexandru Tudora, rememora într-un interviu zilele aprigelor încleștări cu dușmanul. Aici a căzut un întreg batalion comandat de ofițerul Crăciunescu: „Batalionul, care s-a avântat prea înainte, a fost încercuit de către nemți și lichidat, iar compania comandată de Iosif Ioan a căzut prizonier. După un marș îndelungat, într-o noapte în care a plouat cu găleata, compania lui Iosif Ioan, care era învățător de meserie, a fost băgată în curtea unei biserici și păziți de santinele germane. Iosif Ioan împreună cu doi subofițeri și patru soldați au evadat și au reușit să se întoarcă teferi la unitățile românești, după patru zile de prizonierat. Pentru fapta sa Iosif Ioan a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul. După ce a raportat colonelului Alecu, și-a manifestat dorința de a se reîntoarce la luptă”.

DSC00028Date despre localitatea Gerăuşa și Biserica ortodoxă de aici am primit de la părintele Ioan Bârsan, preot paroh al Bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Este o biserică foarte frumoasă, ctitorită în anul 1909. A fost ridicată din cărămidă arsă, de meșterul italian Pietro, prin contribuția credincioșilor păstoriți atunci de preoții Corneliu Ghiță și Liviu Sălăgeanu, pe locul vechii biserici din lemn. În anul 1932 a fost pictată prin îngrijirea părintelui Liviu Pop. Iconostasul bisericii este pictat în ulei. Turnul este acoperit cu tablă și adăpostește trei clopote, de 420 kg, 240 kg și 110 kilograme. În anul 1967, în perioada păstoririi părintelui Valeriu Cornel, biserica a fost împrejmuită cu un gard nou, completat cu un grilaj din fier forjat. În 1950 casa parohială a fost distrusă de un incendiu.

DSC00029Sub păstorirea părintelui Ioan Bârsan, biserica a fost renovată la exterior și s-a aplicat terasit. În 1995 a fost refăcută în întregime pictura. Resfințirea a avut loc în 1997 de către Prea Sfințitul Episcop Vicar Iustin Sigheteanul. În anul 2012 bisericii i s-a adăugat un pridvor.

DSC00015Potrivit părintelui Ioan Bârsan, într-o vreme satul a fost centru de comună. Aici, alături de românii dintotdeauna majoritari, s-au așezat și câteva familii de șvabi (țipțeri). Numărul gospodăriilor în prezent este de 380, cu tendință de scădere. Populația satului este tot mai îmbătrânită. Aici mai funcționează doar o grădiniță frecventată de către şase copii. Școala este urmată de cei 30 de elevi la Liceul Tehnologic din Ardud, unde sunt transportați cu microbuzele. În fiecare an abia dacă are loc o cununie și un botez. În schimb, se înregistrează 10-15 înmormântări, iar majoritatea locuitorilor sunt pensionari. După anul 1990 câteva familii s-au întors de la oraș la vechile case părintești, iar alte câteva case și-au găsit cumpărători.

DSC00013

DSC00025

DSC00020

DSC00019Părintele Ioan Bârsan ne-a spus cu tristețe că este păcat că satul nu are niciun viitor. Nu există nașteri și cununii ca pe vremuri, iar decesele sunt tot mai dese. Majoritatea locuitorilor au peste 60 de ani. În felul acesta, părintele Bârsan crede că peste 10 ani vor mai trăi la Gerăușa vreo 30 de familii. Din păcate lipsește speranța de renaștere a satului, a precizat părintele Bârsan.

Lia Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on octombrie 14, 2015. Filed under Spiritualitate. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

One Response to Gerăuşa, un vechi sat românesc din Ardeal, locuit în prezent de doar 100 de familii

  1. Din păcate descrierea este valabilă pentru majoritatea satelor din Romania.Coruptionen(Dna Merkel)ucide!Oamenii slalbi si săraci sunt ușor de manipulat,votează la comanda si apoi se plâng ,a doua zi , ca li s-a tăiat ajutorul social.,,Aginturile” străine ajutate de nemernici si trădători romani ne-au adus aici !Solutia ar fi ,,Deșteaptă-te romane”(slabe speranțe!)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *