La Biblioteca Județeană s-a deschis expoziția foto-documentară ”Familia lui Iosif Vulcan și părțile sătmărene”

Joi, 29 octombrie 2015, sătmărenii au ținut să cinstească împlinirea a 150 de ani de la apariția revistei ”Familia” printr-o amplă manifestare culturală la Biblioteca Județeană Satu Mare. Aici, sub patronajul Consiliului Județean, a avut loc vernisajul expoziției ”Familia” lui Iosif Vulcan și părțile sătmărene”. Un cuvânt de salut a fost adresat participanților de către directoarea adjunctă a instituției, Paula Horotan, după care doi cercetători remarcabili ai bibliotecii, drd. Marta Cordea și dr. Viorel Câmpean, au prezentat un bogat material documentar despre întemeietorul revistei și evoluția  de peste patru decenii a acesteia.

1Așa cum a subliniat dr. Viorel Câmpean, acest subiect a deschis noi orizonturi în cercetare și poate în viitor se va naște o carte având ca subiect revista ”Familia”. Autorii întregului material documentar au mulțumit Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca, pentru digitalizarea colecție revistei ”Familia” precum și a altor reviste și ziare. Au fost prezentate personalitățile care de-a lungul timpului s-au ocupat cu cercetarea revistei, distingându-se în acest sens omul de cultură și scriitorul sătmărean Nae Antonescu.

2Au fost prezentate cărțile care au apărut despre Iosif Vulcan. S-a făcut în cele ce au urmat o prezentare a biografiei omului de cultură și patriotului Iosif Vulcan. Revista a găzduit, precum s-a arătat mai înainte, scrierile a numeroși sătmăreni, preoți, învățători și scriitori. Au fost prezenți în paginile revistei: Vasile Lucaciu, Teodor Kövari (Chiorean), Ion Silviu Sălăjan, Ioan Clintoc, Ioan Buteanu, Ioan Artemiu Anderco, Vasile Pătcașiu, Constantin Lucaciu și mulți alții. Sunt numeroase relatări în  revista ”Familia”, despre Reuniunea învățătorilor sătmăreni, a societăților de lectură. Se semnalează apoi, apariția cărții ”Istoria gimnaziului greco-catolic din Beiuș”, a unor reviste precum ”Revista catolica” a lui Vasile Lucaciu. Sătmărenii și faptele lor sunt semnalate la rubrica ”Hymen” și chiar la rubrica ”Poșta redacției”, sunt consemnate alte fapte și întâmplări din părțile sătmărene.

3Paralel cu expunerea realizată cu mult profesionalism de dr. Viorel Câmpean, care a captat atenția auditoriului, s-a organizat și o expoziție din documente iconografice și de presă, s-au expus numere mai vechi ale revistei ”Familia”, cărți care vorbesc despre activitatea culturală din jurul revistei. Referindu-se la Iosif Vulcan, marele poet transilvănean Octavian Goga spunea: ”Familia este meritul lui de căpetenie, cărțile lui pot fi uitate,  Familia nu se uită. Ea rămâne biletul de intrare permanentă a lui Iosif Vulcan în istoria literaturii noastre”.

4

5

6

7

8

9

10

11

12În anul acesta, în 25-26 iunie s-au aniversat 150 de ani de la apariția revistei ”Familia”, care a fost: ”Cel mai bun, cel mai consecvent, cel mai longeviv dascăl de literatură, de limbă română, de cultură și civilizație pentru români”. (Traian Ștef, Familia, seria a V-a iulie-august, anul 51 (151), p. 27 Revista a fost înființată de omul de cultură și patriotul Iosif Vulcan, la Budapesta, în anul 1865. Tipărită la început în această capitală, începând din 27 aprilie 1880 și până la 31 decembrie 1906 a fost tipărită la Oradea. Este de remarcat faptul că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Budapesta putea fi considerată ”o capitală culturală est-europeană, ba chiar a românilor din Transilvania, Bucovina și Ungaria”, susține Traian Ștef. În vremea aceea la Budapesta apăreau nu mai puțin de 53 de publicații, 22 periodice politice, 8 satirice, 6 social-culturale, 5 religioase, 4 oficiale, 4 didactice, 3 literare și una tehnică.

Îndemnat de această emulație creatoare, tânărul Iosif Vulcan scoate revista ”Familia”. Deși nu avea menționat pe primul număr un program, știm că țelul ei era, fără îndoială, răspândirea culturii române în Transilvania, și acolo unde locuiesc românii, cultivarea limbii române și a conștiinței naționale. În scurtă vreme ”Familia”, a devenit cea mai importantă revistă românească din Ungaria, ”O tribună a întregii literaturi românești, o emblemă a identității și culturii naționale”, având legături foarte strânse cu românii din Regat. Va publica materiale din toate domeniile, inclusiv de pe câmpul de luptă din Balcani la 1877. Mulți ani la rând pe prima pagină a revistei a apărut evocarea a câte unei personalități din rândul cărora nu au lipsit: Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, George Barițiu, Gheorghe Lazăr, Vasile Alecsandri, Simion Bărnuțiu, Ioan Rațiu și mulți alții.

Așa cum am menționat într-un articol apărut în ”Eroii Neamului”, nr. 3, septembrie 2015, p.68-70, ”Satu Mare și sătmărenii în paginile revistei Familia”, revista a reflectat și activitatea culturală, literară, editorială și națională a românilor din părțile sătmărene. A fost reflectată activitatea Reuniunii învățătorilor sătmăreni, sau Reuniunea doamnelor sătmărene al cărui secretar a fost dr. Vasile Lucaciu. Au fost menționate și unele petreceri, cu tentă națională, petreceri care au ocazionat intonarea unor cântece patriotice românești. În numărul 33 din 12/24 august, 1884, a revistei ”Familia”, la  pagina 397 se specifica clar: “Este mare nevoie de asemenea reuniuni pentru a mai trezi din letargia în care este scufundată inteligența sătmăreană”.

Iosif Vulcan și-a îndeplinit misiunea cu râvnă și succes, până în anul 1906, când, slăbindu-i forțele fizice,a decis oprirea revistei. După Marea Unire revista a reapărut, cu finanțare de la Prefectura județului Bihor, și a fost încredințată unui ”mare luptător aromân”poetul și ofițerul M. G. Samarineanu. În ultimii 50 de ani, revista a redevenit ”de direcțiune literară” la conducerea ei s-au perindat, comitete redacționale, strălucind în acestea membrii Cercului Literar de la Sibiu apoi, scriitorii formați în jurul revistei clujene ”Echinox”.

Între 25-26 iunie 2015, la evenimentele aniversare a revistei ”Familia” au participat cei mai importanți scriitori și poeți ai momentului. Nu trebuie să uităm faptul că în paginile revistei a debutat și poetul nostru național Mihai Eminescu, cu poezia ”De-aș avea” în nr. din 25 februarie/9 martie 1866.

Un orădean, scriitor, îndrăgostit întotdeauna de revistă mărturisește: “La fiecare început de lună trec prin redacție și mă interesez dacă a apărut ultimul număr”. Ioan Moldovan, directorul actual al revistei, răspunde puțin iritat. Prietene, niciodată ”Familia” nu va avea un ultim număr, poate vrei să spui dacă a apărut numărul nou!”.

”Familiștii” de astăzi și de mâine, se străduiesc să ducă mai departe dulcea povară,  pe drumul trasat de Iosif Vulcan, Mihai Eminescu și alții. Iosif Vulcan i-a fost al doilea naș, scriindu-i numele care l-a consacrat pentru eternitate, Mihai Eminescu.

Ministrul Culturii din România, Ionuț Vulpescu în scrisoarea trimisă redacției ”Familia” cu prilejul jubileului, a scris că: ”Revista a fost unul dintre instrumentele fundamentale prin care românii ardeleni s-au exprimat ca națiune culturală, parte a națiunii române în întregul ei”.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on octombrie 29, 2015. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.