Eminescu și Sătmarul. Receptarea operei marelui poet pe meleagurile sătmărene

Mihai Eminescu a luat contact cu Sătmarul și cu sătmărenii prin intermediul cărților citite și prin intermediul studenților ardeleni alături de care s-a aflat la Viena în perioada 1869-1873. Printre cărțile citite se numără și Letopisețele lui Mihail Kogălniceanu sau cărțile autorilor austrieci, germeni sau maghiari. Eminescu știa că Someșul se chema în timpul romanilor Samus și curgea în ținutul Someșului. (”Românii din Ungaria”, publicat în Telegraful român din 13/25 mai 1882).

MihaiEminescu-frontPoate cea mai de apreciată informație despre Sătmar o are Eminescu într-un alt articol apărut în Timpul, din 3 aprilie 1882 în care scrie: ”Azi limba este una de la Sătmar până la Cetatea Albă de lângă Nistru,…”. Mai departe, într-un alt articol, apărut în Timpul din 29 aprilie 1882, susține: “…În adevăr trebuințele economice ale poporului nostru sunt unele și aceleași pretutindeni: același port la Sătmar ca și-n Moldova”. Mihai Eminescu avea o concepție unitară despre teritoriul românesc când scria în poezia Doina binecunoscutele cuvinte: “De la Nistru până la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a…/ Din Sătmar până în Săcele/ Numai vaduri ca acele…”.

Timpul din 4 noiembrie 1882, publică o informație măgulitoare la adresa românilor și a limbii române, vorbite în părțile sătmărene ”Ca o cunună de lauri” făcând referire la Miron Costin care îi scria regelui Poloniei că: “Cel mai frumos și mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbește în Sătmar…”.

Mihai Eminescu a cunoscut și numeroase poezii publicate de poeții sătmăreni. Aici îi amintim pe Dimitrie Sfura din Vezendiu, care numai în Diorile Bihorului a publicat 16 poezii. Apoi amintim poeziile lui George Marchiș, paroh și protopop de Carei. Unii autori au atribuit paternitatea unor poezii ale lui George Marchiș lui Mihai Eminescu care era pe vremea aceea elev la Cernăuți și în mod sigur a citit poeziile lui G. Marchiș deoarece periodicele în care au fost publicate poeziile circulau și la Cernăuți. (Mihai Eminescu și scriitorii sătmăreni, volum coordonat de George Vulturescu, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015).

Se vorbește și despre o posibilă întâlnire a lui Mihai Eminescu cu un sătmărean, în persoana lui Ioan Silviu Sălăgeanu, cu studii la Beiuș, Oradea, Berlin și Pesta, ajuns profesor la Beiuș între 1858-1872 apoi protopop. Mihai Eminescu ar fi trecut pe la Beiuș înainte de a pleca la studii universitare la Viena. Prezența la Beiuș este menționat de Ioan Slavici în articolul Cutreierările lui Eminescu (Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut, 2004, p. 215).

În cercul restrâns al lui Eminescu de la Viena s-a aflat și Vasile Lucaciu, fapt susținut de Ioan Slavici. (Op. cit.,p. 27) când se referă la studenții din cadrul ”Societății literare”. Vasile Lucaciu care a studiat la Viena din 1868, este posibil să se fi oprit în drum spre Roma la Viena pentru a cunoaște pe studenții români de aici cu care studiase la Oradea la Liceul ”Premonstratens”. Doi iluștri sătmăreni, Vasile Lucaciu și Vasile Pătcașiu au fost cei care au scris mai apoi articole antieminesciene (Poetul Eminescu și Biserica Catolică în ”Revista Catolică”, anul V, fascicolul III-IV, 15-28 februarie 1891). Vasile Pătcașiu, autorul Cronicii de la Hotoan, menționează totuși în anul 1889 faptul că: “Națiunea română încă a pierdut pe ilustrul poet Mihai Eminescu, care a dat o nouă direcțiune poeziei române. El a fost un talent remarcabil pe orizontul literaturii române”. (Lupta românilor din județul Satu Mare pentru făurirea statului național unitar român. Documente 1848-1918, București, 1989, p.236).

Poeziile lui Mihai Eminescu au fost receptate cu multă admirație și de publicul maghiar. Printre traducătorii remarcabili ai poeziilor eminesciene se numără sătmăreanul Dsida Jenö, poet deosebit de talentat care a tradus poeziile care au apărut în volumul Angyalok a citerán (Îngeri la țiteră). Un traducător careian a fost Fényi István, (1919-1994) și poetul sătmărean Soltész József (1945-2006) care a tradus în limba engleză Luceafărul.

Printre eminescologii sătmăreni se numără profesorul Gheorghe Bulgăre (1920-2002) care a fost cuprins în echipa care a lucrat la elaborarea Dicționarului limbii poetice a lui Eminescu, echipă condusă de academicianul Tudor Vianu. Gheorghe Bulgăre este autorul lucrării Eminescu despre problemele limbii române literare (1957), care este și teza lui de doctorat. Lucrarea De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene (1975), l-a consacrat pe Gheorghe Bulgăre ca un remarcabil eminescolog. El a publicat multe alte studii de certă valoare.

Cărți despre Eminescu la Satu Mare a scris folcloristul, istoricul literar și profesorul Grațian Jucan (1929-2013), născut la Câmpulung și stabilit în Satu Mare în 2002. El a publicat pe această temă nu mai puțin de 12 cărți. Demnă este de remarcat și contribuția Teodorei-Elenei Weinberger, născută la Satu Mare în 1969, care a dat la iveală lucrarea de critică literară Influențe Shakespeariene în sonetul eminescian, lucrare apărută la Editura Citadela în 2013. Avatarurile prozei lui Eminescu (2003), apărută în două ediții, a redutabilului critic literar Gheorghe Glodeanu (născut la Carei) se referă în totalitate la proza lui Eminescu.

Multe alte studii au văzut lumina tiparului din condeiul, azi universitarului băimărean Gheorghe Glodeanu. El ajunge la concluzia că Eminescu ”este un mit necesar în cultura română”. Poetul și criticul literar Ioan Nistor concluzionează în chipul cel mai fericit scriind că: ”Opera lui Eminescu este un imens cadou ce ne-a fost dat, un Îndreptar de limbă și de sensibilitate… versurile lui Eminescu au intrat de mult timp, insistent și irevocabil, în ADN-ul nostru…”. (Mihai Eminescu și scriitorii sătmăreni, op. cit., p.130-131).

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on ianuarie 14, 2016. Filed under Cultură-Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *