Profesorul Vasile Conioși Mesteșanu a citit haiku la ședința cenaclului ”Cronograf”

Ședința cenaclului literar ”Cronograf” a fost rezervată joi, 2 martie 2017, în întregime, unui gen literar mai puțin cunoscut la noi, haiku, poeme de origine japoneză. Autorul poemelor a fost profesorul Vasile Conioși Mesteșan. În avanpremiera grupajului de poeme, cei prezenți au avut parte de o repriză muzicală de percuție, al cărei protagonist a fost Francisc Edmund Balogh.

La crearea unei atmosfere japoneze au contribuit atât piesele muzicale, cât și faptul că sala a fost împodobită cu picturi japoneze, tablouri în intarzie, ceramică japoneză, bonsai și multe alte obiecte ale rafinatei arte japoneze. Profesorul Vasile Conioși Mesteșanu a dat unele explicații legate de tehnica scrierii acestor atât de ciudate poeme, cu care se ocupă de șapte ani. Autorul este un adevărat maestru deja în arta haiku, stau dovadă numeroasele premii cu care a fost distins, fiind unul dintre cei mai buni în acest gen literar din România.

Potrivit dicționarului haiku este un gen de poezie cu formă fixă, tradițional japoneză, alcătuită din 17 silabe reprezentate pe trei versuri formate din 5,7,5 silabe. Haiku s-a impus ca gen literar în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Haiku-urile trebuie să conțină o imagine sau un cuvânt care să exprime anotimpul în care acesta a fost scris. Subiectele preferate ale autorilor sunt natura, plantele, florile și insectele. Se apreciază că numai în Japonia există circa 10 milioane de scriitori de haiku.

Cele 42 de poeme au fost ascultate cu mare interes de către cenacliști, printre ei s-au aflat și tinerii membri ai cenaclului ”Alfazet”. Iată câteva exemple: “Toamna târzie/doldora de frunze/pomul de pe lac”; ”După serbare/magii încă așteaptă/la semafor”; ”Mâini degerate/umbra mea urcându-se/deasupra sobei”; ”Struguri cu pâine/imaginea bunicii/dincolo de gust”; ”Sârma ghimpată/ zăpada așterne/peste cicatrice”; ”Printre porumbei/bunicul și nepoata/dând ușor din mâini”.

Fiind un gen literar mai puțin practicat la noi, comentariile pe marginea celor citite au fost relativ puține. Poetul Gheorghe Cormoș a remarcat faptul că autorul prin poemele sale a reușit să creeze imagini frumoase, doar prin câteva silabe. Acest lucru este în sine o performanță. Autorul face o miniaturizare a lumii în care trăiește. ”Acest gen literar fiind specific culturii japoneze, cei care îl practică reușesc o esențializare a existenței omului. Nu oricine posedă calități pentru a scrie haiku. Scrierea acestor poeme se poate asemăna cu încercarea de a picta cu mâinile legate la spate”, a spus Felician Pop.

George Terziu a remarcat faptul că poemele nu sunt omogene. Pretențiile față de haiku sunt mari, recent chiar și japonezii o lasă mai moale cu haiku, la ei se scriu și unele poeme în acest gen cu caracter ironic. Vasile Conioși Mesteșanu a fost numit de către vorbitor ”un meseriaș de imagine”, cu poeme aproapiate de spiritul românesc.

Și-au mai exprimat părerile vizavi de poemele citite: Francisc Edmund Balogh, Robert Laszlo, Rodica Cuc, Dana Criste, Ana Cicio. Vorbitorii au observat că în aceste poeme se invocă foarte des anotimpurile sau amintirile legate de familie. Președintele cenaclului ”Cronograf”, Loredana Știrbu a subliniat faptul că autorul a reușit să producă o plăcută surpriză cu aceste poeme, care și pentru ea au părut ciudate la început, prin ele se invocă lumea deosebit de interesantă a japonezilor, care pentru europeni o lume mai puțin cunoscută. Ședința cenaclului a fost și o bună propagandă în favoarea acestui gen literar.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on martie 3, 2017. Filed under Cultură-Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *