Patru decenii de la moartea lui Pablo Picasso, personalitate artistică strălucită a secolului XX

Azi se împlinesc patru decenii de la moartea marelui maestru neîntrecut al penelului, Pablo Picasso, devenit graţie geniului şi spiritului său inovator, cel mai renumit pictor al secolului XX.

618399-pablo-picasso-mangeait-souvent-dans-des-637x0-3S-a născut la 25 octombrie 1881 în Malaga (Andaluzia-Spania) ca fiu a lui Jose Ruiz Blasco, pictor şi profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Malaga, şi a soţiei sale Maria Picasso y Lopez. Încă din copilărie a dat dovadă de un talent precoce, uimindu-şi profesorii. A început să studieze la Institutul de Arte Frumoase din La Coruna apoi la Şcoala de Arte Frumoase din Barcelona, unde s-a mutat cu familia în 1895. Şi-a încheiat studiile la Academia de Pictură din Madrid (1898).

A expus pentru prima dată în 1900, în localul Els Quatre Gats, din Barcelona, lucrările lui fiind luate în seamă de avangarda artistică şi intelectuală din capitala Cataluniei. Din 1901 începe să-şi semneze lucrările cu numele mamei sale, considerând că Picasso „sună bine”. Tânărul Picasso călătoreşte mult între Spania şi Franţa. Cunoscătorii sunt de părere că şederea lui la Paris s-a soldat cu puternice influenţe primite de la Auguste Renoir şi Claude Monet, dar şi cu legarea unei prietenii durabile cu pictorul Max Jacob.

În 1904 s-a stabilit la Paris, în cartierul Montmartre, în mijlocul unei lumi artistice pestriţe. Din această perioadă datează tablourile lui pictate în tonuri albastre reci, care exprimă singurătate, suferinţă şi sărăcie. Este aşa numita „perioadă albastră” din creaţa sa. Nu ştim în ce măsură prietenia lui Picasso cu Fernande Oliviei, o tânără brunetă elegantă, de care s-a îndrăgostit, îl determină să abordeze totul în roz. Acum tablourile devin mai deschise şi senine, caracteristice „perioadei roz”. Cele mai multe tablouri din această perioadă sunt lucrate fără modele, din imaginaţie. În 1907 termină tabloul Domişoarele din Avignon, cu care prevesteşte naşterea cubismului, un mod revoluţionar de tratare a formelor. În 1912 recurge la noi inovaţii,  a colajelor, cu care cubismul intră în „faza sintetică”. Artistul s-a bucurat de o situaţie financiară tot mai prosperă. S-a mutat în cartierul burghez Montparnasse, şi are o nouă iubită, pe Marcelle Humbert.

În 1915 face cunoştinţă cu Jean Cocteau, care pune în scenă spectacolul de balet Parada, ale căror decoruri au fost pictate de Picasso. Urmează corpul de balet la Roma, unde se îndrăgosteşte, a treia oară, de dansatoarea Olga Koklova, cu care s-a căsătorit în 1918. Relaţia durează vreme de trei ani, dup[ care începe o altă legătură amoroasă cu Marie-Therese Walter. În 1925, la Paris, se deschide prima expoziţie suprarealistă, la care Picasso participă cu tabloul Trei dansatoare. Alte creaţii din această perioadă sunt: Pictoriţa, 1933, Nud în mijlocul unui peisaj, 1933 şi Moartea toreadorului, 1933.

În 1935 s-a despărţit de Olga Kuklova, dar între timp și-a împărțit viaţa între două amante, Marie-Terese şi Dora Maar, pictoriţă şi fotograf. Cu ocazia Expoziţiei Mondiale din 1937, Picasso a expus tabloul Gurenica, dedicat oraşului basc bombardat sălbatic de aviaţia nazistă. Sentimentele de stânga ale artistului devin evidente. În 1944 s-a înscris în Partidul Comunist Francez.

În 1948 s-a stabilit la Vallauris, în sudul Franţei, unde se dedică sculpturii, ceramicii şi litografiei, în compania noii sale iubite pictoriţa Francois Gilot, de care se va despărţi în 1953. În 1961 s-a căsătorit cu Jaqueline Roque de 26 de ani, artistul având acum 80 de ani. Ultima mare expoziţie la care a participat a fost cea din Avignon în 1970. Pablo Picasso moare la 8 aprilie 1973 la Mougins, în apropiere de Cannes, la vârsta de 91 de ani. Cea mai mare parte a operelor sale sunt expuse la „Muzeul Picasso” din Barcelona, muzeu care şi-a deschis porţile în 1968.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on aprilie 8, 2013. Filed under Internațional. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *