Medalion literar în memoria poetului Salah Mahdi, la Vama. Poetul ar fi împlinit 65 de ani

Miercuri, 22 martie, la Centrul de Informare și Marketing Turistic de la Vama, în colaborare cu Asociația Alternative și Cenaclul literar „Afirmarea” din Satu Mare, a fost organizat un medalion literar în memoria poetului irakian Salah Mahdi, cel care a trăit și a creat mulți ani în România, la Satu Mare. La mijlocul lunii martie, pe data de 16, poetul ar fi împlinit 65 de ani dacă moartea nemiloasă nu l-ar fi răpit dintre cei dragi. Încă din tinerețe a venit în România, ca bursier, să studieze dreptul la Universitatea din Cluj. Jumătate din viața lui și-a petrecut-o aici, și din cauza regimului autoritar care exista în Irak.

În România, și în special la Satu Mare și Negrești-Oaș, Salah Mahdi a legat multe prietenii și a devenit un cunoscut poet și scriitor. A debutat cu volumul „Căderea stelelor în Babilon”, care a fost urmat de alte volume: „Spitalul orășenesc”, „Sala de așteptare”, „Poeme, scriitori sătmăreni”, „Lupii din celulă urcă în cer și alte povestiri”.

Moderatorul evenimentului a fost jurnalistul Ioan Anițaș, președintele Cenaclului „Afirmarea”. Pentru început au fost proiectate o serie de imagini de la diferite evenimente culturale în care apare și regretatul poet. Imaginile au fost comentate de către Remus Vârnav. Imaginile erau de la lansări de carte, simpozioane, întâlniri cu scriitorii. Unele dintre imagini au fost realizate la Negrești-Oaș unde Salah Mahdi și-a făcut mulți prieteni.

Participanții la medalion au rememorat o serie de amintiri, fiind subliniate calitățile de om generos, cu mult suflet și talent al poetului. Au fost prezentate o serie de date despre familia lui, considerată o familie deosebită. Poetul Salah Mahdi era în posesia unei vaste culturi.

Poetul Ioan Nistor a vorbit pe larg despre creația lui Salah Mahdi, subliniind faptul că el avea darul povestirii. Pentru a dovedi acest lucru au fost citite mai multe pasaje din opera sa. Limba română a învățat-o nu tocmai perfect, dar suficient pentru a putea fi înțeles. A fost amintit faptul că a fost un frecvent colaborator al publicațiilor sătmărene. Poeziile lui au fost bine primite în mediul scriitoricesc. A fost „un poet foarte specific”, care a abordat o tematică vastă. Spațiul natal din Irak ocupa un loc privilegiat în creația sa. Versurile sale au avut un autentic parfum oriental. La fel de bun a fost și în domeniul prozei, a gustat și poamele dulci dar și cele amare ale vieții, a spus Ioan Nistor.

Intervențiile despre poetul Salah Mahdi şi opera sa au fost întrerupte de mai multe reprize muzicale ale căror protagoniști au fost Georgeta Govor și Diu Oșan. Au fost interpretate cântece pe versurile lui Federico Garcia Lorca și până la melodii în orchestrație proprie.

Cu mare interes a fost urmărită expunerea poetului George Vulturescu, unul care l-a cunoscut foarte bine pe Salah Mahdi dat fiind faptul că multă vreme George Vulturescu a fost directorul Direcției de Cultură a județului Satu Mare. Salah Mahdi i-a fost un foarte bun prieten. Afirmațiile despre poet au fost susținute de numeroase texte și documente. Între cei doi a existat o foarte bună colaborare. Au fost prezentate multe pagini xeroxate, texte publicate în ziare și reviste. Mahdi a fost un creator fruntaș. Din el iradia bunătatea, s-a străduit să se înțeleagă cu toată lumea. Salah Mahdi „era născut poet”, a spus George Vulturescu.

Au mai luat cuvântul alți oameni de cultură: dr. Mihaela Grigorean, care a vorbit despre prezența lui Salah Mahdi în Țara Oașului, Gheorghe Cormoș, care a depănat amintiri ca între poeți, unele chiar hazlii. După unii Salah Mahdi va rămâne în amintirea celor care l-au cunoscut pentru ochii lui deosebiți.

Au fost citite numeroase poeme din creația lui Salah Mahdi de: Lucia Homorozeanu, Cornel Burcea, Irina Monac, Ioan Anițaș, Ioan Belbe, Ștefan Haiduc, Dorel Iurcencu și mulți alții.

Concluzia a fost că Salah Mahdi a lăsat o operă valoroasă, prin care s-a înscris definitiv în peisajul literar sătmărean și nu va fi uitat niciodată de cei care l-au cunoscut.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on martie 23, 2017. Filed under Cultură-Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *