Recent a apărut primul număr pe acest an al publicaţiei de cultură şi atitudine „Cronograf”

Am primit recent la redacție primul număr pe acest an al revistei de cultură și atitudine „Cronograf”, publicație apărută sub egida Consiliului Județean Satu Mare și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, redactor șef Robert Laszlo. Așa cum ne-am obișnuit, revista are un conținut bogat și variat.

Editorialul acestui număr este semnat de Vasile Conioși Mesteșanu, care ne pune în față două realități, cel al gingășiei și al atașamentului, reprezentat de porumbei, care sunt mesagerii dragostei, și cel al ciorilor, cei drept ocrotiți de lege, dar atât de detestați de unii. Porumbeii și ciorile reprezintă două fețe ale aceleiași zile.

Din cele 55 de pagini ale revistei, poezia ocupă un spațiu privilegiat. Nu mai puțin de nouă poeți își publică cele mai recente poeme. Printre ei se distinge poetul Christian W. Schenk, stabilit în Germania, care a fost oaspetele sătmărenilor la începutul acestui an. În argumentul poetului se spune că: „Întrors în afară stă Eul emfatic/Privind printre gene cuprinsul apatic/De albe cuvinte spre munte, spre hău,/Uitat în afara întorsului Său”.

Poeziile lui Luca Cipolla apar în limba italiană și limba română. Luca Cipolla este de baștină milanez. Este poet și traducător din italiană în română și invers. El trăiește cu o parte a spiritului său și prin limba română. În România semnează poezii în reviste precum: “Luceafărul”, „România Literară”, „Apostrof”, „Vatra Veche” şi altele.

Alți poeți consacrați prezenți în revistă sunt: Petru-Ioan Gârda, Nichita Danilov și Teodor Dume. Petru-Ioan Gârda excelează oferindu-ne un grupaj de haiku, printre care una cu profunde semnificații actuale: “pensii nesimțite-/parlamentarii-ngrașă/porcii-n Ajun”. Autorul este inginer, membru al Cenaclului Satiricon din Cluj-Napoca care a apărut în peste 20 de volume colective de haiku, dar are și cărți de poezii pentru copii și epigrame.

Nichita Danilov este poet de etnie ruso-lipovean, care îmbină foarte bine statutul de politician cu cel de poet, scriitor și publicist. Este autorul a zeci de cărți. A fost distins cu numeroase premii, printre ele aflându-se și cel al revistei „Poesis”. A obținut de două ori Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Teodor Dume este bihorean, cu o biografie impresionantă, membru al Uniunii Scriitorilor Europeni, din anul 2016. A publicat peste 20 de volume, despre valoarea lor vorbesc numeroasele premii obținute. De zece ori a luat Premiul I la concursul „Poezia săptămânii”. Merită toată atenția și creațiile Florinei Ischie, ale poetului sătmărean Francisc Edmund Balogh și cele ale lui Adrian Mihăescu. Tânărul poet din Republica Moldova, Alex Vicol demonstrează reale calități poetice, în cazul lui poezia se împletește în chip fericit cu muzica, pictura și teatrul.

La capitolul proză, semnează Loredana A. Știrbu „Oglinda Gorgonei” și Ioan Sorin Usca,  textul „Cenușăreasa”. Profesorul dr. Constantin Miu semnează eseul “Logodna contemplației poetice”, iar Adriana Ungureanu eseul “Iulia Hașdeu – între viață și nemurire”, în timp ce prof. dr. Viorel Roman de la Universitatea din Bremen eseul „Occident vs Orient” în care abordează o problemă serioasă a zilelor noastre, crizele politice și militare care se acutizează pe zi ce trece.

Viorica Pavel Lerner scrie despre răbdare. „Cine mai are răbdare să citească despre …răbdare?”, se întreabă ea.  Autoarea pornește de la a-i cita pe marii oameni despre răbdare, printre ei Goethe, La Fontaine și Marc Antoniu. Adevărul este acela că oamenii au avut întotdeauna probleme cu răbdarea.

Recenziile din revistă sunt semnate de Vasile Conioși Mesteșanu, care scrie despre volumul de debut al tânărului poet Bogdan Crivăț „Bocetul șamanului” și Aurel Angel despre „Scrisorile către Dorador – intrarea în cuvânt, lungul drum către esență”, a lui Radu Cârneci. Cosmina Luciana Vlad din Cluj Napoca, ne oferă „Repere pentru noul an”. Printre altele, ne sfătuiește să avem o atitudine pozitivă în fața vieții, să nu forțăm lucrurile, să fim mereu implicați iar colaborarea, cooperarea, și relațiunea se realizează când funcționează și empatia și iertarea. Foarte utile ne vor fi pentru păstrarea minții agere, spune ea, lecturile și orele de dulce destindere.

Felician Pop își exprimă opinia despre ceea ce lasă omul contemporan în urma sa. Pentru Sătmar, zona veche a orașului este emblematică pentru ce au lăsat înaintașii noștri. Până ce și regimul comunist ne-a lăsat drept moștenire falnicul Palat Administrativ, pe care autorul îl vede străjuind Sătmarul cel puțin o jumătate de mileniu de acum încolo. Mare este teama că generația de astăzi va lăsa drept moștenire doar plasticul pe care îl întâlnim peste tot. Și asta e ceva. Obiectele de plastic se degradează doar după 1000 de ani, precum cardul bancar, iar flacoanele de plastic în aproximativ 450 de ani.

Ultimele pagini sunt rezervate istoriei. Inginerul Ioan Suciu ne prezintă evoluția în timp a localității codrene Solduba, de la prima atestare documentară în anul 1346, proprietarii așezării de-a lungul vremii și viața religioasă între secolele XV-XIX.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on aprilie 13, 2017. Filed under Cultură-Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

2 Responses to Recent a apărut primul număr pe acest an al publicaţiei de cultură şi atitudine „Cronograf”

  1. Felicitarii Revistei cat si colaboratorilorsi dl Prof CarolC.Koka !

  2. felicitări şi mulţumiri colectivului de redacţie!
    teodor dume,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *