La Cetatea Orașului Ardud a avut loc simpozionul ”Istoria între legendă și adevăr”

Sâmbătă, 22 iulie, începând de la ora 14.00, la Cetatea Ardudului, în cadrul MedievalArtFest, a avut loc Simpozionul de istorie ”Istoria între legendă și adevăr”, cu participarea unor distinși invitați: dr. Viorel Ciubotă, dr. Viorel Câmpean și dr. Nicoară Mihali. Moderatorul simpozionului a fost profesorul Ștefan Berci.

Evenimentul cultural a fost deschis de programul Ansamblului de muzică medievală și renascentistă Nomen Est Omen, al cărei lider este Mihai Plămădeală. Nomen Est Omen se traduce prin ”Numele înseamnă (determină) destinul” și a fost înființată în anul 1995. Mihai Plămădeală este instrumentist și critic de artă, colaborator permanent la revistele ”Cultura” și ”Observatorul cultural”. Din ansamblul care a încântat auditorul cu frumoase cântece medievale și renascentiste fac parte: Mihai Plămădeală – flauto dolce, Anca Dobre – percuție, Cristian Lazăr – chitară și Cristian Sâpca – fagot. Mihai Plămădeală a declarat că se află pentru a patra oară la acest festival de la Ardud, El a oferit și o serie de explicații legate de piesele interpretate, care provin din diferite spații de cultură medievală: italiană, germană sau spaniolă.

Înaintea desfășurării simpozionului propriu-zis, primarul orașului Ardud, Ovidiu Duma, a adresat un cuvânt de salut celor prezenți. Festivalul, a spus el, este o întoarcere în timp, el aduce la lumină faptele din trecut, lucruri poate mai puțin știute. A constatat cu bucurie că an de an tot mai multă lume vine la festivalul de la Ardud.

Cuvinte de salut a adresat celor prezenți și directorul artistic al festivalului, Liviu Pancu. El a declarat că îi privește cu admirație pe cei care se ocupă cu cercetarea istoriei. Se bucură de faptul că se organizează spectacole de teatru în siturile istorice. Personal a implementat acest tip de spectacole la Târgu Mureș. Festivalurile acestea rămân doar niște manifestări de masă dacă nu se adaugă și o componentă academică. Păcat că aceste simpozioane sunt niște manifestări restrânse, ar trebui să li se acorde o mai mare amplitudine. Avem foarte puține lucruri aduse la lumină față de ce se află în istorie. Scopul festivalului este să spună lucrurilor pe nume.

Dr. Viorel Ciubotă a vorbit despre istoria localității Mădăras, componentă a orașului Ardud. A furnizat date importante privind evoluția satului, de la prima atestare documentară din anul 1366. O caracteristică surprinzătoare este faptul că în perioada interbelică avea peste 200 de intelectuali. Vorbitorul a menționat vechi familii ce aveau proprietăți întinse în zona Ardudului, dar și numeroase vite de muncă. Au fost făcute referiri și la familiile de iobagi, îm număr de 52 și la familiile fără pământ. Unul dintre marii feudali ai locului a fost contele Alexandru Karolyi, care s-a îngrijit în mare măsură și de români din zonă. Un voievod amintit al locului a fost Petru Pop. Dr. Viorel Ciubotă a făcut referire și la primele conscripții efectuate de autoritățile imperiale, conscrierea nobililor care au luptat împotriva lui Napoleon. Date foarte importante despre Ardud și Mădăras aflăm din monografia lui Borovszki Samu.

Un alt capitol abordat s-a referit la rolul bisericii, la preoții care au slujit aici de-a lungul anilor. Începutul veacului al XIX-lea a însemnat și foamete, ca urmare a calamităților naturale și a războaielor, când s-a murit efectiv de foame, fapt pus în evidență și de registrele de stare civilă.

Dr. Viorel Câmpean a continuat să prezinte date și imagini despre personalitățile localității Mădăras și cei care au scris despre realitățile social culturale de aici. A fost amintit marele dascăl Dariu Pop, care a scris ”Mărturii strămoșești”, dr. Ștefan Mărcuș, More Fulop, ajuns episcop, originar tot din Mădăras. Mădărasul a fost multă vreme sediu de protopopiat. Chiar și Corneliu Coposu a avut strămoși la Mădăras. Lista personalităților poate continua cu Alexandru Frențiu, ajuns primar al Sătmarului, învățătorii Ioan și Gheorghe Giurgea etc.

Dr. Nicoară Mihali a amintit că în acest an se împlinesc 2.000 de ani de la moartea lui Publius Ovidius Naso, marele poet Ovidius. El s-a născut în anul 43 Î.Hr., la circa 149 km de Roma. A studiat la Atena și a ajuns unul dintre apropiații împăratului Augustus. În anul 8 î.Hr a fost exilat la țărmul Mării Negre, la Tomis din cauza cum el a menționat, ”carmen et error”, adică, din cauza unor poezii și greșeli. Vorbitorul, care este un foarte cunoscut autor, a abordat mai multe teme și anume, impresia călătorilor străini despre bisericile de lemn din Maramureș. A furnizat date importante privind construcția unora dintre aceste biserici. Nicolae Iorga, marele istoric român, are contribuții importante la cunoașterea istoriei și civilizației românilor din Maramureș cu Notele sale de călătorie. A fost abordată și soarta de astăzi și de mâine a bisericilor de lemn.

Simpozionul de istorie s-a desfășurat într-o ambianță de autentic Ev Mediu. În curtea interioară a cetății au avut loc demonstrații privind tehnicile de luptă ale cavalerilor, a evoluat Școala de Dansuri Medievale, Domnițele Cetății Deva. Pe scena din aceeași curte au evoluat formațiile de muzică medievală Nomen Est Omen, Terra Alba din Brașov, Corbu și Zburătorii. Pe platoul din fața beciurilor a avut loc procedeul de schimbare a gărzilor de cavaleri, antrenamente, tehnici de luptă, concursul arcașilor, jocuri și întreceri medievale.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iulie 22, 2017. Filed under Cultură-Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *