Azi se implinesc 120 de ani de la moartea lui George Bariț

La 20 aprilie se împlinesc 120 de ani de la moartea marelui om politic, publicist şi istoric român, întemeietorul presei româneşti din Transilvania, George Bariţ, scris uneori şi George Bariţiu. S-a născut la 4 iunie 1812 în localitatea Jucu de Jos din comitatul Clujului, ca fiu al lui Ioan Pop Bariţ, preot greco-catolic şi al Anei Rafila. Atât tatăl cât şi bunicul său au fost preoţi greco-catolici. La rândul său a fost pregătit pentru misiunea de preot, însă în cele din urmă a optat pentru cariera didactică.

George-BaritiuStudiile primare le-a urmat la Şcoala unitariană din Trascău, azi Rimetea din judeţul Alba, iar cele liceale la Liceul Piariştilor din Cluj. Între 1831-1835 a urmat Facultatea de Teologie din Blaj. Cariera didactică şi-a început-o la Liceul Comercial Românesc din Braşov. Aici, în anul 1838 a întemeiat primul ziar românesc din Transilvania, Gazeta de Transilvania. În acelaşi an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă şi literatură, primul ziar literar românesc din toate timpurile. Gazeta de Transilvania a fost prima foaie politică a românilor transilvăneni care a urmărit consecvent interesele poporului român. În timpul Revoluţiei de la 1848, George Bariţ a salutat cu entuziasm reformele menite a înlocui instituţiile feudale, desfiinţarea iobăgiei şi  acordarea de drepturi democratice. Bariţ a fost vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale din 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj şi membru al delegaţiei însărcinate să prezinte hotărârile adunării Dietei de la Cluj.

În 1863 George Bariţiu a fost ales deputat „regalist” în Dieta de la Sibiu şi reprezentant al Transilvaniei în Senatul imperial de la Viena. A avut un rol important în elaborarea legilor de egală îndreptăţire pentru românii din Transilvania. În 1866 împreună cu Ioan Raţiu a înaintat Vienei un protest semnat de 1493 de intelectuali români prin care aceştia au protestat împotriva ”uniunii” cu Ungaria. În 1861, din iniţiativa sa  şi a lui Timptei Cipariu, a luat fiinţă Asociaţia Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (Astra), Bariţiu fiind secretarul, apoi preşedintele Astrei. Începând din 1868, Astra a editat revista Transilvania, pe care Bariţ a condus-o între 1868 şi 1886. George Bariţ a fost membru fondator al celui mai înalt for ştiinţific, Academia Română, în fruntea căruia a fost ales cu câteva luni înainte de moarte.

La vârsta de 75 de ani George Bariţ s-a decis să se retragă din viaţa politică şi a început redactarea „Părţilor alese din istoria Transilvaniei” scrise în trei volume. După propria sa mărturisire aceste volume nu au caracterul unei istorii sistematice. Volumele reprezintă o vastă monografie politică documentară asupra secolelor al XVIII-lea şi al XIX –lea, în ele găsindu-şi ecou toate aspectele vieţii poporului român din Transilvania, dar şi a populaţiilor conlocuitoare şi cele vecine. Istoricul Ioan Lupaş a apreciat că „Părţile” lui Bariţiu reprezintă „o comoară întreagă de cunoştinţe” indispensabile tuturor cercetătorilor istoriei Transilvaniei.

S-a stins din viaţă la 2 mai 1893 la Sibiu, lăsând posterităţii o vastă operă pusă în slujba idealurilor poporului român. A fost înmormântat în cimitirul bisericii Dintre Brazi. La 13 octombrie 1912 i-a fost dezvelit un bust, aşezat  în curtea şcolii civile de fete a Astrei. 12 ani mai târziu, bustul a fost mutat în parcul Astra, pe locul unde se află şi astăzi.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on aprilie 19, 2013. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *