Sesiunea de Comunicări Științifice ”1918 – sfârșit și început de drum. Transformări geopolitice în Europa Centrală și de Est”

În sala mare a Muzeului Județean Satu Mare, joi 26 aprilie au debutat lucrările Sesiunii de Comunicări Științifice ”1918 – sfârșit și început de drum. Transformări geopolitice în Europa Centrală și de Est” , dedicate mărețului eveniment sărbătorit în acest an, Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Sesiunea de Comunicări Științifice se desfășoară pe parcursul a trei zile, 26-28 aprilie 2018.

De la ora 11:00 a avut loc deschiderea oficială a sesiunii, moderator fiind dr. Claudiu Porumbăcean, șef Secție Istorie din cadrul Muzeului Județean Satu Mare. La deschidere au participat din cadrul Comitetului de organizare: prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Prorector al Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, director adjunct al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, dr. Liviu Marta, Managerul Muzeului Județean Satu Mare, prof. Viorel Rusu, directorul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, conf. univ. dr. Vasile Lazăr, Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad, Robert Laszlo, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, dr. Felician Pop, președintele Asociației Culturale ”Sătmărenii”, conf. univ. dr. Ionuț Costea, Universitatea ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca,  prof. univ. dr. Gabriel Moisa, Universitatea din Oradea, dr. Paula Virag, dr. Cristian Virag, drd. Lörincz Norbert, Mihaela Sălceanu și Brăduț Popdan din partea Muzeului Județean Satu Mare.

Un cuvânt de salut la adresa invitaților a rostit dr. Liviu Marta, managerul Muzeului Județean de Istorie Satu Mare, care și-a exprimat încrederea că lucrările acestui simpozion vor aduce un suflu nou în cercetarea istorică. De asemenea, a menționat că materialele prezentate la această sesiune, vor fi publicate într-un număr viitor al revistei ”Studii și cercetări”.

Profesorul universitar dr. Ioan Bolovan a prezentat mesajul transmis de către președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, care în mesajul său a salutat inițiativa organizării acestei sesiuni științifice la care s-au raliat numeroase instituții de prestigiu. Personal se bucură că pe parcursul sesiunii vor fi abordate evenimente de mare importanță din istoria românilor. Românii au luptat de secole pentru realizarea unității naționale, pentru românii ardeleni acesta fiind cel mai înalt ideal. Pentru români de mare importanță a fost intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, care au dus în cele din urmă la înfăptuirea idealului național. Idealul național a triumfat deoarece românii au avut o elită politică conștientă, care a știut pe ce drum trebuie să mergem.

În anul 1918 a triumfat ideea autodeterminării naționale, de care au făcut uz toate popoarele asuprite din imperiul austro-ungar. În 1918 nimic nu s-a făcut nedemocratic. În provinciile unite cu România, românii au format majoritatea populației. În mesajul său, academicianul Ioan Aurel Pop atrăgea atenția că trebuie să urmărim permanent adevărul istoric pe baza celor mai noi cercetări ale istoriei, pe baza izvoarelor autentice. Personal așteaptă cu încredere publicarea rezultatelor Sesiunii de Comunicări Științifice.

Conferința inaugurală a fost susținută de profesorul universitar dr. Ioan Bolovan, prorectorul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu tema ”Marea Unire și drama unui patriot român: Ioan Slavici”.

În cadrul comunicării domnia sa a precizat că pentru Unire mai multe generații au trebuit să lupte sub conducerea unor lideri de elită. Au fost însă și unii care nu s-au putut bucura de înfăptuirea Unirii, printre aceștia l-a menționat pe marele scriitor Ioan Slavici, care la început a manifestat o atitudine filogermană sau habsburgică. Era o veche teză a românilor transilvăneni care credeau în ”bunul împărat” de la care așteptau îmbunătățirea situației lor. În prezent, pe baza noilor rezultate ale cercetării, avem datoria de a reevalua personalitățile trecutului, aici și situația lui Ioan Slavici.

Profesorul universitar Ioan Bolovan a vorbit apoi despre personalitatea lui Ioan Slavici, a motivat foarte bine de unde a izvorât atitudinea filohabsburgică a lui Ioan Slavici și cum putem vorbi, într-o altă perioadă istorică despre Ioan Slavici ca mare patriot român. A fost menționat anul revoluționar 1848, atitudinea de atunci a românilor când s-au ridicat împotriva asupritorilor. Slavici întotdeauna a recunoscut atitudinea loială față de împărat. Românii transilvăneni așteptau din partea imperiului recunoașterea unității lor, și a celor de dincolo de Carpați în cadrul Imperiului.

Ioan Slavici a studiat la Viena, a cunoscut foarte bine cultura germană și era atașat față de cultura austriacă. Credea că după 1867 statul maghiar i-a împiedicat pe români să obțină o autonomie, a frânat afirmarea lor națională. În cadrul comunicării s-a subliniat rolul jucat de Ioan Slavici la redacția ziarului ”Ziua” de la București, înființat tocmai cu scopul de a face propagandă Puterilor Centrale. Da, trebuie să recunoaștem Ioan Slavici a făcut propagandă filogermană. Pentru asta, în august 1916 a fost arestat împreună cu alți români care împărtășeau această idee. Totuși în septembrie în acel an, Slavici a fost eliberat, nereținându-i-se nici o vină.

La ocuparea Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale Slavici a devenit colaborator la ”Gazeta Bucureștilor”. Prin mai multe articole a criticat puterile Antantei, care nu și-au ținut promisiunile la intrarea României în război. Nu au pornit de exemplu, ofensiva de la Salonic. A prezentat situația dramatică a țării, din care două treimi au fost ocupate de inamic. Slavici a criticat pe cei care au dus țara în această situație, chiar și pe regele Ferdinand. În ianuarie 1919 Slavici a fost arestat împreună cu Tudor Arghezi și condamnat la cinci ani închisoare. În decembrie 1919 a fost eliberat.

În partea a doua a comunicării prof. univ. Ioan Bolovan a argumentat de ce totuși, Slavici poate fi considerat un mare patriot român și un mare naționalist. Au fost trecute în revistă mai multe etape din viața scriitorului, din tinerețea lui, când în 1871 a făcut parte din Asociația ”România Jună”, implicarea lui în sărbătorile de la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Un alt moment a fost în 1866 cu ocazia întemeierii Societății Literare care a devenit mai apoi Academia Română În 1881 Slavici a fost ales membru corespondent al Academiei Române. El a fost implicat și în schițarea Memorandului românilor și întemeierea în 1892 a Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor devenită după izbucnirea războiului Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor.

Ioan Slavici a jucat un rol important în conducerea între 1894-1908 a Institutului școlar Ion Oteteleșanu de la Măgurele. Așezământul școlar a dat numeroși oameni de seamă.

În concluzie, materialul prezentat a arătat că Ioan Slavici poate fi considerat un titan al literaturii române și că intră pe drept în Panteonul culturii românești. Opțiunile lui l-au propulsat în rândul marilor patrioți români.

În partea finală a conferinței inaugurale, dr. Liviu Marta a înmânat unor invitați medalii aniversare și instituții de învățământ de elită din Satu Mare. Următoarea etapă a Sesiunii de Comunicări Științifice s-a desfășurat pe secțiuni în Sala de conferințe a Hotelului ,,Valea Măriei”.

 Prof. Carol C.Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on aprilie 26, 2018. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *