Poetul Ady Endre, comemorat la Biblioteca Județeană la 100 de ani de la moartea sa

Luni, 28 ianuarie, în sala Multimedia de la Biblioteca Județeană Satu Mare a avut loc întâlnirea comemorativă la împlinirea a 100 de ani de la moartea poetului Ady Endre. Organizatorii au fost Societatea Maghiară de Cultură reprezentată de Muzsnai Árpád, Asociația SAVO – Scrieri ale vechiului oraș, reprezentată de Ovidiu Mica. Evenimentul a fost moderat de directorul adjunct al Bibliotecii Județene, Paula Horotan.

Pentru început, drd. Marta Cordea a prezentat poeții sătmăreni care au avut un adevărat cult pentru Ady Endre, socotit ”omul vulcan” care a abordat toate genurile de poezie.

Peste 60 de poeți români au tradus lirica lui Ady Endre, cel care l-a introdus în cultura românească a fost poetul Octavian Goga, cel care a tradus din Petöfi și Madács. Octavian Goga este cel care a tras o linie între politică și naționalitate.

În anul 1977, atunci când s-a marcat Centenarul nașterii lui Ady Endre, doi poeți sătmăreni, Nae Antonescu și Corneliu Balla au vrut să scoată un volum cu traducerile poeziilor lui Ady Endre. Din visul lor din păcate nu s-a realizat nimic.

Marta Cordea a vorbit și despre prietenia dintre Ady Endre și Bölöni Marchiș.

Muzsnai Árpád a subliniat interesul pe care cultura română l-a manifestat față de creația lui Ady Endre. Satul în care s-a născut s-a numit Mecențiu. În anul 1957 Aurel Popp s-a străduit să obțină aprobarea ca satul de naștere al poetului să poarte numele acestuia. Ar fi bine dacă în zilele noastre, s-ar continua eforturile pentru editarea volumului la care au visat Nae Antonescu și Corneliu Balla.

Unul dintre sătmărenii care au tradus din opera lui Ady a fost Gabriel Georgescu. El nu știa limba maghiară, a tradus din limba franceză. Personal Muzsnai Árpád se bucură că societatea românească este tot mai interesată de creația lui Ady Endre.

Dr. Viorel Câmpean, ajutat și de imaginile proiectate, a prezentat pe larg traducătorii sătmăreni. A prezentat pe scurt biografia poetului. După noi cercetări, se spune că mama lui Ady Endre ar fi fost româncă. Cercetările viitoare vor dovedi aceste lucru. Viorel Câmpean a vorbit despre casa memorială care a primit acest statut în anul 1957. Ady Endre a urmat primele clase în satul natal, gimnaziul la Carei. Aici i-a avut ca și colegi români pe Alexandru Pteancu, viitor inspector școlar, și pe preotul Izidor Silaghi. Liceul l-a urmat la Colegiul Reformat din Zalău.

Printre traducătorii sătmăreni ai săi se numără Nae Antonescu, prof. Aurel Peia, care a publicat poeziile în revista ”Cosânzeana”, Grigore A. Petre, care a reușit să traducă 74 de poezii. Au tradus Ion Cherejan, Petre Nistor, Costa Carei, Valentin Strava, Octavian Șireagu. La aniversarea lui Ady Endre din 1945 au tradus din creația sa Octav Șuluțiu, Demetriu Coriolan Coltău (Costa Carei). După 1948 au tradus Gabriel Georgescu, Vasile Herman, Livia Bacaru, Corneliu Balla, Ion Ghiur, Radu Ulmeanu, Veres István, Ovidiu Mica.Din sală au mai luat cuvântul Ovidiu Mica. Acesta a prezentat preocupările Asociației SAVO în legătură cu Ady Endre. A vorbit despre impactul poetului în cultura sătmăreană. Dr. Daniela Bălu a vorbit despre casa memorială și Muzeul Ady Endre care sunt vizitate de tot mai mulți turiști. A scos în evidență eforturile lui Aurel Popp față de perpetuarea memoriei poetului. Satul Ady Endre a devenit astăzi un loc de pelerinaj.

În finalul evenimentului, actorul Carol Erdős de la Teatrul de Nord a citit câteva din poeziile lui Ady Endre.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on ianuarie 28, 2019. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.