La Tășnad a avut loc deschiderea proiectului interregional România-Ungaria, COMODI

Joi, 21 februarie, la Casa de Cultură Tășnad a avut loc workshopul ”Moștenirea istorică și culturală a orașului Tășnad”. Evenimentul a reprezentat deschiderea proiectului A CROSS-BORDER OPEN MODEL OF A DIGITAL MUSEUM DATABASE (COMODI) ROHU-287, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Interreg V-A România-Ungaria. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională și cofinanțat de statele partenere în program.

Partenerii proiectului sunt Muzeul Județean Satu Mare, Consiliul Orașului Csenger, Societatea Aranyszablya Alapitvány din Geszteréd, Unitatea administrativ-teritorială orașul Tășnad, Unitatea administrativ-teritorială comuna Vetiș. Lider de proiect este Muzeul ”Jósa András” din Nyíregyháza. Evenimentul a fost moderat de directorul Casei de Cultură Tășnad, Anca Deaconu.

Deschiderea proiectului a început cu cuvântul de salut al primarului orașului Tășnad, Grieb Csaba Francisc. A spus că pentru tășnădeni proiectul reprezintă o modalitate nouă de a fi cunoscuți, și în același timp este un nou pas în dezvoltarea viitoare a orașului.

Arheologul și expert al proiectului din partea Muzeului Județean Satu Mare, dr. Robert Gindele a prezentat obiectivele și activitățile proiectului COMODI. Astfel, colaborarea privind cercetarea istorică și arheologică între Muzeul de Istorie Județean Satu Mare și Muzeul ”Jósa András” din Nyiregyháza a început încă în 1997 când s-au desfășurat săpături arheologice în zona din apropierea punctului de frontieră de la Petea-Csengersima.

În anii 2003-2004 s-au desfășurat săpături la Nyiregyháza, prin proiectele PHARE și INTERREGIO au avut loc și alte cercetări comune între cele două muzee. Prin proiectul actual se dorește să se realizeze următoarele: În primul rând se vor actualiza datele și informațiile existente, la care se vor adăuga rezultate noi obținute în urma săpăturilor realizate în teren, de către echipe mixte, române și maghiare din cadrul județului Satu Mare și Județului Szabolcs-Szatmár-Bereg. De asemenea se vor realiza întâlniri și schimburi de experiență între istoricii și muzeografii din județele menționate.

În permanență se vor amenaja expoziții și în localitățile unde s-au efectuat săpăturile pentru prezentarea rezultatelor obținute. În final se vor tipări cărți și culegeri de studii cu privire la rezultatele obținute în cadrul acestui program european comun.

Dr. Liviu Marta, arheolog și manager al Muzeului Județean Satu Mare a susținut prezentarea ”Mobilitate și conectivitate în preistorie în zona Tășnadului”.

Repertorierea recentă a depozitelor și ofrandelor de bronzuri din primele secole ale mileniului II a. Chr (Ha B1-B2) descoperite în zona Sătmarului a arătat că locurile de descoperire ale acestora se află în totalitate la sud-vest de mlaștina Ecsed, cu precădere în zona Tășnadului. Situația locală se integrează într-o situație generală a distribuirii descoperirilor de depozite de perioadă Ha B. Se constat că pe văile Crasnei și ale Barcăului există un mare număr de descoperiri, în timp ce în zone vaste, situate la est și vest de aceste văi, descoperirile lipsesc. Descoperirile de pe văile Crasnei și ale Barcăului creionează un culoar ce face legătura dintre depozitele de bronzuri din Transilvania și grupa numeroasă de depozite descoperite în zona de nord-est a Câmpiei Tisei.

Cum poate fi explicată această situație? De mai bine de o jumătate de secol au fost presupusă o legătură dintre depozitele de bronzuri transilvănene și saline. S-a pornit de la premisa că cele mai mari depozite de bronzuri au fost descoperite lângă saline. Apoi, analiza obiectelor a evidențiat că în aceste obiecte sunt prezente în număr mare obiecte sosite din afara provinciei, fapt ce a făcut ca proveniența lor să fie asociată unor activități comerciale.

Recent au fost au fost realizate cercetări arheologice în două saline din zona orașului Beclean. Ele au atestat o expoatare a sării a sării pe parcursul epocii bronzului, la o intensitate ce depășea nevoile unor comunități locale. Intensitatea exploatării crește în vremea culturii Gava, când sunt constate existența unor instalații de lemn ingenioase. Această perioadă de maximă exploatare a sării în nordul Transilvaniei corespunde cu perioada celei mai intense locuirii a zonei din nord-estul Bazinului carpatic.

Această perioadă se reflectă foarte bine în regiunea Câmpiei Crasnei și zona Dealurilor Tășnadului. Între numeroasele așezări deschise cunoscute din această perioadă se evidențiază trei așezări fortificate, situate pe principalele căi de comunicare: Derșida, Căuaș și Andrid. Obiectele de podoabă de la Căuaș Pir și Andrid, împreună cu armele din câteva depozite de bronzuri scot în evidență existența unor legături comunicare între Transilvania și zone lipsite de sare din bazinul dunărean.

Zona Tășnadului se dovedește a fi pe un culoar de legătură important ce leagă Transilvania de alte regiuni ale bazinului carpatic, dar și pe un culoar mai extins ce leagă Orientul de zona Mării Baltice.

Toldi Zoltán și Tompa György, experți proiect, de la Muzeul ”Jósa András” din Nyíregyháza au vorbit despre ”Trecutul milenar al localităților Mérk și Vállaj”.

Dr. Szőcs Péter Levente, coordonator proiect, director al Muzeului Județean Satu Mare a susținut prezentarea ”Moștenirea lui Matia Corvin în Tășnad și în vecinătăți”.

Ziua s-a încheiat cu o vizită a tuturor participanților la monumentele istorice și la siturile arheologice din Tășnad.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on februarie 21, 2019. Filed under Locale. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.