Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, o oază de liniște sufletească pentru locuitorii satului Tătărăști

Satul Tătărăşti este situat în sud-estul judeţului Satu Mare, având un relief alcătuit din zona puţin deluroasă, făcând parte din poalele Codrilor. Administrativ aparţine de Comuna Viile Satu-Mare având ca vecinătăţi, la răsărit satele Necopoi şi Tireac, la apus Ruşeni, la nord Hrip, iar la sud-vest Viile Satu-Mare. Comunicarea cu acest sat se face pe drumul care uneşte oraşul Satu-Mare, cu satele Amaţi, Ruşeni, Tătărăşti, Necopoi, Homorodul de Jos, Homorodul de Mijloc, Homorodul de Sus şi Solduba.

Prima documentare scrisă a localităţii apare în anul 1411, în lucrarea scrisă de Baravski Samu “Szatmar Varmegye” unde la pagina 147 Tătărăştiul apare menţionat sub denumirea de ”possession Valahis Reesthelek intra terminos”, “possessionis Hyryp”. În anii care urmează este numită numai cu numele maghiar, dar în anul 1828 istoricul Nagy la pagina 369 a lucrării sale despre localităţi, numeşte satul cu numele de Teteressty iar Fenyes numeşte satul Teteresty.

În sec. al XV-lea localitatea trece în proprietatea Dragoşeştilor (Familia românească Dragoş, înnobilată de maghiari cu numele de Dragfi). Dar în cea mai mare parte a vremii Tătărăştiul a fost menţionat ca posesiune a cetăţii Sătmar {1555-1711}. De la 1711 domeniul localităţii este împărţit între cetatea Satu-Mare şi familia Karolyi {Karolyi Alexandru şi Karolyi Alois} care până la mijlocul sec. al XIX-lea stăpânea partea de hotar “Pusta Tyreac”. O conscripţie urbarială (din jurul anului 1600) arată că românii din “posesiunile” sătmărene erau organizaţi în voievodate. Astfel de voievodate erau la: Gerăuşa – Georghius Lihor 1609, Tătăreşti – voievodul Simion 1635; Ardud – Michael Popp 1769; Ruşeni – Ioan Suciu 1775. Continuitatea şi organizarea românească pe aceste locuri este demonstrată şi de denumirile româneşti care apar în primele lucrări cadastrale ale administraţiei Austro – Ungare; Dealul Tătarilor, Bărcuţ, Câmpul Mare, Cremenişti, Ţăpăroi, Dealul Morii. Ocupaţia principală a localnicilor era agricultura, păstoritul şi lemnăritul. Portul (până în jurul anului 1920) era cel al românilor ardeleni: bărbaţii – opinci, cioareci, pieptar şi căciulă: vara purtau gaci şi clopuri de paie. Femeile – opinci, gubiţă şi spacel, poale ”cu colţişori” şi năframă.

Pe teritoriul acestui sat a fost o biserică veche de lemn care s-a demolat când s-a construit actuala biserică. Prin sec.al XVII-lea a existat o biserică şi mai veche din lemn, dar numai din istoria orală se ştie despre ea. Biserica actuală a fost ridicată între anii 1810-1814, fiind situată în mijlocul satului ca un turn de strajă care veghează zi şi noapte la credincioşii ei. Ea este construită din cărămidă şi piatră, şi este închinată spre ocrotire Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, al căror hram îl poartă. A fost repictată de către prof. Schnell din Satu Mare în 1956. Din punct de vedere architectural, în ea se regăsesc aceleaşi elemente a bisericilor din zonă: nava dreptunghiulară, terminată înspre est cu un sanctuar semicircular şi un turn patrulater, care se înalţă deasupra pronaosului. Întreaga cladire poartă amprenta stilului baroc, atât de caracteristic pentru această zonă la începutul secolului al XIX-lea. Forma semicirculară a altarului se regăseşte la ferestrele bisericii şi ale turnului cu două etaje. Turnul urmează acelaşi stil arhitectonic, conferind prin verticalitatea sa dominantă o fizionomie tipică satului.

biserica-tataresti-2

Interiorul bisericii se distinge prin iconostasul de o frumuseţe deosebită, cu valoare de patrimoniu, datat din anul 1901, păstrat în forma originală. Un medalion aşezat deasupra uşilor împărăteşti imortalizează numele celui care l-a ridicat: ”Acestu iconostasu s-a construitu în preţul de 3200 corone din care Vasiliu Erdei posesor localu a solvitu 2000 corone er 1200 corone poporului credinţiosu la anulu 1901”. În anul 1998, sub păstorirea părintelui Sorin Bota au avut loc lucrări capitale de renovare a exteriorului bisericii, iar în anul 2008 biserica a fost infrumuseţată cu o pictură nouă în tehnica tempera grasă, de către pictorul Bob Liviu, sub păstorirea aceluiaşi părinte. Tot în această perioadă au avut loc şi lucrări de renovare a casei parohiale. În luna februarie 2010 părintele Sorin Bota este chemat spre slujirea Cuvântului lui Dumnezeu pentru credincioşii din oraşul Aranjuez, Spania, iar în locul lui, prin voia lui Dumnezeu şi binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Iustinian Chira, Arhiepiscop al Maramureşului şi Sătmarului este numit preotul Florin Libotean.

biserica-tataresti-3

biserica-tataresti-1

Acestuia i se încredinţează o biserică deosebit de frumoasă, împodobită mai ales de credincioşii acestei parohii, care prin prezenţa lor la biserică şi prin participarea la diverse evenimente legate de viaţa bisericii, înfrumuseţează şi mai mult această biserică. Deşi satul este destul de îmbătrânit, ca şi majoritatea satelor din zona Codrului, credinţa acestor oameni, unitatea lor si dragostea pentru Dumnezeu, le dau mari speranţe locuitorilor acestui sat, facându-i pe toţi cei ce locuiesc în Tătărăşti să privească spre viitor cu nădejde în Dumnezeu. “Sub păstorirea mea, amintim evenimentul din toamna anului 2011, când s-au marcat împlinirea a 600 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Tătărăşti, moment în care s-a lansat şi cartea domnului Voicu Şichet, un fiu al satului nostru, “Dicţionar de tătărăstisme”. Pentru că şi moartea face parte din viaţă, avem ca şi plan de viitor ridicarea unei capele mortuare care să slujească nevoilor acestei comunităţi legate de sfârşitul vieţii pământeşti. Având această biserică deosebit de frumoasă, un cămin cultural recent renovat, un monument al eroilor care şi-au dat viaţa pentru libertatea noastră şi care aşteaptă binecuvântarea lui Dumnezeu prin slujba de sfinţire datorită lucrărilor deosebite de înfrumuseţare, considerăm satul Tătărăşti un sat aproape împlinit, care prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, prin rugăciunile noastre şi dragostea dintre semeni poate privi spre viitor, aşteptând cu braţele deschise pe cei ce doresc să se alăture acestei comunităţi”, a declarat preotul paroh al bisericii din Tătărăşti, Florin Libotean.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on 2 iunie 2013. Filed under Spiritualitate. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.