35 de foști gardieni din lagărele comuniste vor fi anchetați penal

Gardienii le-au strivit degetele în ușă, i-au bătut la tălpi și i-au ars cu țigara. Le-au dat carne stricată și i-au forțat să mănânce excremente. Au fost ținuți în căldură și frig, la temperaturi extreme și au fost puși să muncească până s-au prăbușit inconștienți la pământ. Toate aceste suferințe au fost îndurate în lagărele comuniștilor din România, de către deținuții politici, cei care s-au împotrivit regimului.

jilavaRomânia ar putea face un mic pas în ceea ce privește recunoașterea acestor orori comise de comuniști. Dosarele a 35 de gardieni, care acum au între 80 și 90 de ani, vor ajunge în mâinile autorităților și ar putea începe o urmărire penală împotriva lor, potrivit Associated Press.

Din cei 617.000 de deținuți politici au murit în jur de 120.000 în lagărele comuniste. Printre aceștia au fost politicieni, preoți, țărani, scriitori, diplomați, tineri și chiar copii. Mulți dintre aceștia au fost trimiși în închisori fără măcar să fie judecați.

Cei aproximativ 2.800 de deținuți care mai trăiesc astăzi își pun speranțele în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Specialiștii acestui institut au descoperit mai multe probe care îi incriminează pe cei 35 de gardieni.

Deținut politic: Gardienii trebuie să plătească

„Cei care au produs suferință și teroare asupra oamenilor, chiar dacă au între 80 și 90 de ani, trebuie să plătească”, declară directorul exectutiv al IICCMER, Andrei Muraru.

Deținuții erau ținuți adesea fără mâncare și nu preau niciun fel de îngrijire medicală.„Ar trebui ca cei care sunt în viață să fie judecați și să fie trecuți în istorie drept criminali”, declară Caius Mutiu, în vârstă de 79 de ani, fost deținut politic, unul dintre cei care au depus mărturie la IICCMER.

Caius Mutiu a stat 8 ani în cinci închisori pentru că a luat parte la un protest din 1956, organizat împotriva ofensivei sovietice din Ungaria. Fostul deținut politic le-a povestit celor de la Institut că a fost amenințat că va fi împușcat după ce s-a prăbușit de la muncile grele. A stat două săptămâni într-o cameră izolată total, unde a dormit pe podeaua de beton. Era hrănit cu varză, cartofi și supă de orz.

Investigații arheologice la Penitenciarul-Spital de la Târgu Ocna

IICCMER, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), a anunțat că de pe data de 15 iulie începe o nouă campanie de investigaţii arheologice în Târgu Ocna, județul Bacău. Prin această acțiunea se urmăreşte căutarea, identificarea şi deshumarea osemintelor foştilor deţinuţi politici, care au decedat în Penitenciarul-Spital de la Târgu Ocna.

Conform surselor documentare existente, în penitenciarul-spital de la Târgu Ocna au murit, numai în perioada dintre anii 1950 şi 1954, un număr de 54 de persoane condamnate pentru delicte politice, însă până în anul 1964 numărul deţinuţilor politici decedaţi a fost mult mai mare, potrivit IICCMER.

Îngropați peste morminte mai vechi

După deces, cadavrele au fost înhumate fără sicriu, iar mormintele nu au fost marcate cu cruce. În privinţa localizării acestora, nu există niciun plan sau vreo evidenţă care să privească eventuala dispunere în teren a acestor înhumări. Se cunoaşte doar că gropile au fost săpate în incinta cimitirului, pe terenul neocupat atunci de morminte mai vechi.

În urma unor investigaţii de teren desfăşurate acum doi ani, a fost identificat locul unde au fost înhumaţi foştii deţinuţi politici decedaţi în închisoarea de la Târgu Ocna. Acesta se află în apropierea penitenciarului, în cimitirul de lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena aflată în Parohia Poieni. Prima intervenţie arheologică în acest loc a avut loc în luna septembrie 2011, mai precizează ICCMER. 

„Așa cum am demonstrat în ultimul an, continuăm, într-un ritm susținut, prin programul de investigații arheologice, identificarea locurilor din preajma fostelor penitenciare în care au murit deținuții politici. După Aiud, șantierul de la Târgu Ocna reprezintă un demers important întrucât închisoarea s-a evidențiat printr-un regim carceral special. Prin această acțiune, sperăm să putem localiza cât mai precis și așeza pe harta represiunii acest spațiu încărcat de memorie, cu toate dovezile materiale care vor rezulta de aici.” a precizat Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iulie 12, 2013. Filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.