S-au împlinit 300 de ani de la naşterea marelui iluminist şi filozof francez Denis Diderot

La 5 octombrie se împlinesc 300 de ani de la naşterea lui Denis Diderot, una dintre cele mai complexe figuri ale iluminismului francez. A fost filozof, scriitor, gânditor deist, principalul redactor al Enciclopediei franceze. S-a ridicat dintr-o familie modestă.

Denis_Diderot_111Tatăl său a fost un meseriaş, tocilar, meserie pe care el însuşi a învăţat-o, frecventând în acelaşi timp şi şcoala cu sprijinul familiei. A învăţat la Şcoala iezuită apoi s-a înscris înscrie la Universitatea din Paris, învăţând filosofia şi ocupându-se în acelaşi timp cu traducerea unor opere, dând ore şi scriind aticole. A fost până şi vânzător de cărţi. În scurt timp a devenit o figură marcantă a vieţii boeme de la Paris.

În 1743 s-a căsătorit cu Anne Toinette Championt, ulterior, părăsindu-şi familia a avut o relaţie cu Madame Purisieux, scriitoare, iar în 1755 a cunoscut-o pe Sophie Volland cu care a rămas tot restul vieţii. Din scrisorile scrise Sophiei ne putem face o impresie reală asupra gândirii filosofice pariziene.

Dintre operele sale timpurii amintim traducerea Istoriei Greciei (1743) de Temple Stanyan, "Dicţionarul doctorului James of London" (1746-1748). A editat piesa "Le Pere de famille" (Tatăl de familie) 1758, care a fost considerată prototipul dramei burgheze, "Cugetări filozofice" (1746), "Promenade du sceptique" (1747) şi "Lettre sur les aveugles" (1749) în care zugrăveşte în mod alegoric tarele Bisericii catolice. Alte lucrări: "Le Religieuse" (1796), un roman psihologic, "Jaques le fataliste" (1796) şi satira "Le Neveu Rameau" (Nepotul lui Rameau) prin care face dovada artei sale moderne în domeniul naraţiei. A lăsat o vastă corespondenţă, inclusiv cu ţarina Rusiei Ecaterina a II-a. În "Oeuvres de Pascal" (1779) a descris maşina de calcul inventată de Blaise Pascal.

De numele lui Denis Diderot se leagă elaborarea Enciclopediei cu titlul "Dicţionar raţional al ştiinţelor, artelor şi meseriilor", apărută în 30 de volume de text şi 11 volume planşe, între 1751-1772. La această Enciclopedie au colaborat 250 de autori. Lucrarea a fost cerută în toate mediile savante, bucurându-se de un mare prestigiu. Evident, Biserica s-a grăbit să condamne această lucrare fundamentală. Diderot, conştient de importanţa lucrării, a scris la un moment dat în Avertisment la volumul VIII al Enciclopediei: ”Dacă s-ar distruge oraşele şi s-ar risipi popoarele şi dacă un singur exemplar al acestei opere ar supravieţui, am putea spune atunci că nu este totul pierdut”.

Cei care se împotriveau considerau că această Enciclopedie este opera unui grup de uneltitori, care propagă idei periculoase referitoare la societate. În 1759 s-a dat un decret de interzicere a publicării în continuare a Enciclopediei. Însă munca de editare a lucrării a continuat în clandestinitate. Diderot şi-a adus contribuţia hotârâtoare scriind sute de articole. Şi-a sacrificat 20 de ani din viaţă pentru a vedea realizată această operă. Cu toate acestea, a fost privat de dreptul de a face parte din Academia Franceză.

Pentru a-şi asigura baza materială lui şi fiicei sale, a fost nevoit să-şi vândă biblioteca personală. Atunci când a avuzit acest lucru, ţarina Ecaterina a II s-a grăbit să o cumpere, asigurându-i în schimb un stipendiu anual. Denis Diderot a murit la 31 iulie 1784 la Paris, fiind înhumat la Eglise Saint-Roch. 

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on octombrie 5, 2013. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.