La Cenaclul „Afirmarea” au citit Geanina Bereș și Ioan Sălăjanu

Ședința din 9 noiembrie a Cenaclului ,,Afirmarea”a debutat cu prezentarea de către George Terziu, directorul Editurii Inspirescu, a câtorva cărți apărute în ultima perioadă la editura pe care o conduce. Printre cărțile prezentate se numără: ”Cotraspionaj și sex în epoca de aur” de Ioan Prigoreanu, „Comoara baladelor eroice iubire și credință”, de Vasile Rus, două antologii: „Dragoste-n cuvinte. Antologie de poezie, proză și aforisme”, „Intinerarii lirice și o astfel de istorie a literaturii române” de Ștefan Doru Dăncuș.

DSCN0695Ședința a continuat cu recitarea de către Cornel Burcea a două poezii foarte reușite, despre fosta sală bucureșteană ,,Napoleon Bonaparte”, pe care comuniștii au botezat-o sala ,,Ilie Pintilie” și poezia despre rața geto-dacă care și împușcată zboară. George Terziu i-a înmânat din partea Editurii Inspirescu, lui Cornel Burcea, o diplomă de excelență pentru stilul său personal de a recita și a transmite texte literare.

Tânăra scriitoare Geanina Bereș a citit două fragmente de proza scurta. Ea are 17 ani si este elevă la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu” din Satu Mare. Are preocupări scriitoricești încă de la vârsta de 7 ani, când a fost distinsă cu un premiu la Călărași. Proza citită s-a referit la o cafenea cosmică și la o alegorie vegetală.

Gheorghe Crețu s-a declarat surprins de numărul mare de participanți (30) la ședința cenaclului, față de alte dăți când erau cel mult 15-20 de persoane. Referitor la tânăra scriitoare, el a remarcat că este foarte talentată, nu-i este frică de cuvinte, că începe să aibă un stil propriu și are o bogăție de limbaj. Îi recomandă să aibă mai multă plasticitate în exprimare și să citească Biblia. La rândul său Ioan Anițaș i-a recomandat în primul rând să fie mai perceptibilă, mai aproape de sufletul cititorului. "Textele citite sunt supercaptivante. Dacă o profesoară ar fi să-i dea o notă, precis că i-ar da nota zece cu steluță" a spus Ioan Anițaș.

Luările de cuvânt la adresa Geaninei Bereș au fost multe. Mihai Sas a obvservat că din textul citit se poate vedea că înainte a scris poezie. Ea folosește cuvinte elevate și surprinde cu vocabularul ei foarte bogat, la vârsta ei de 17 ani. Textele au continuitate și descrieri frumoase care plac auzului. Cu cuvintele pe care le folosește s-ar putea scrie poezie. Este bine că se inspiră din exemplele oferite de viață. Foarte mulțumit de proza Geaninei s-a declarat și Claudiu Govor. "Ea se află mult deasupra celor de o vârstă cu ea. Este bine că în textul citit există continuitate și că nu sunt repetiții plictisitoare, dar e bine să rețină că totul poate fi perfectibil. Autoarea scrie cu multă sensibilitate și abia este la începutul scrisului, dar în mod cert va evolua spre bine", a constata profesoara Livia Mărcan.

La cenaclu a participat poetul bucureștean Ioan Rațiu. El a declarat că Geanina este o bucurie pentru noi, pentru că valoarea nu așteaptă numărul anilor. Talentul nu are nevoie de recomandare, ea se impune de la sine. Domnia sa a dat exemple de numeroși tineri, care au citit în cadrul cenaclului pe care îl conduce în București, și acei tineri pur și simplu ,,ne-au dărâmat, poate că și Balzac ar fi fost invidios pe proza lor”. Geanina scrie o proză de maturitate, demonstrează ,,că și tinerii pot fi bătrâni”.

Gheorghe Cormoș a remarcat nuanțele poetice și filosofice din proza Geaninei, care îl surprind în mod plăcut. În legătură cu stilul personal, George Terziu a dat exemplul unui concurs, cine scrie mai bine decât Mark Twain, concurs la care s-a prezentat și Mark Twain, folosind un pseudonim. Twain s-a clasat al doilea, semn că cineva a scris mai bine decât Twain însăși. Proza existențială a Geaninei are ceva care o face să vibreze. Ea face un joc matur, se joacă cu maturitatea și stâpânește jocul, nu-i place să joace oricum ci în mod inteligent.

Poetul Ioan Andreica a fost mai critic cu tânăra scriitoare. A constatat că are toate calitățile să devină o bună creatoare de literatură. Proza ei seamănă cu poezia, este o proză poetică. Îi recomandă să se axeze mai mult pe citate proprii. Vocabularul este frumos, există continuitate între cele două materiale citite. Este bine ca după un timp scriitorul să revină asupra a ceea ce a scris. În încheierea luărilor de cuvânt, Adrian Avășan a făcut următoarea remarcă: dacă s-ar picta ceea ce a scris Geanina atunci ar rezulta o pictură superbă și ea ar putea da mâna cu Salvador Dali. Geanina Bereș a mulțumit celor care au vorbit despre creația sa și a promis că va ține cont de toate sugestiile formulate.

În partea a doua a cenaclului, a debutat cu poezie, un membru mai vechi al cenaclului, Ioan Sălăjanu. El a citit din creația sa poeziile: ,,Moș Crăciun”, ,,Crăciun fără copii”  și ,,Crăciunul unui prunc orfan”. Pe marginea poeziilor citite a luat cuvântul Claudiu Govor, care a spus că îl bucură faptul că poezia lui Ioan Sălăjanu este o poezie sinceră, care ne arată că poezia clasică nu a murit. Ioan Sălăjanu este  poetul momentului, care cu rime simple spune ce are pe suflet și ne transmite nouă, cititorilor, emoții. Cuvintele simple dar foarte frumoase sunt scoase în evidență și de Mihai Sas. La autor, totul duce la ceva frumos. El are o creație valoroasă. Sinceritate  este observată și de Ion Bala. Mărturisește că odată, a încercat să-l determine  pe Ioan Sălăjanu să facă unele modificări în poeziile sale, dar el a refuzat categoric, ceea ce demonstrează că autorul are personalitate. Ion Bala e convins că poeziile lui pot fi puse pe muzică.

George Terziu, legat de subiectul poeziilor lui Ioan Sălăjanu și cadourile care se dau de Crăciun, îl numește pe Moș Crăciun un impostor. El ar fi fost inventat cu mai bine de 150   de ani în urmă, în Germania. Atunci purta un veșmânt verde. Peste timp, firma Coca Cola a schimbat culoare veșmântului din verde în roșu. Crăciunul trebuie să însemne nașterea lui Iisus și nimic mai mult. Poetul Ioan Andreica a remarcat faptul că tema cu Moș Crăciun, aleasă de autor, este o temă socială și l-a felicitat  pentru creația sa.

O poziție foarte pertinentă față de poeziile lui Ioan Sălăjanu, a luat poetul Ioan Rațiu. El a spus că  în acest caz, avem de a face cu o poezie care se situează la granița dintre poezia creștină și poezia populară. Este impresionat de virtuțile stilistice și de profunzimea poeziei autorului. Consideră că e o mare greșeală să se recomande cuiva să scrie după gustul altuia. Creatorul trebuie lăsat să se exprime singur. Toți suntem valoroși prin unicitatea noastră.

Ioan Sălăjanu, a mulțumit pentru opiniile exprimate și a promis că prin poezia pe care o scrie va căuta și în viitor să ajungă la sufletul cititorului. Ioan Sălăjanu și-a încheiat intervenția interpretând ,,Colindul înstrăinatului”pe versurile lui Adrian Păunescu și muzica lui Tudor Gheorghe.

Ședința cenaclului a cuprins și mai multe reprize muzicale, realizate de Georgeta Govor și Angela Munteanu, care a interpetat și imnul cenaclului ,,Veniți români din lumea largă”.

                                                             

                                                                                   Prof. Carol Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on noiembrie 10, 2013. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.