125 de ani de la nașterea omului de cultură Victor Eftimiu

Ziua Unirii Principatelor Române este și ziua nașterii unui important om de cultură, dramaturgul, poetul, scriitorul și traducătorul Victor Eftimiu. Locul lui de naștere este Bobostita din Epirul Albaniei. A fost fiul unui negustor albanez stabilit ulterior la București. Primele clase le-a frecventat în satul natal. În Albania a urmat și liceul.

news-227411-nottaramareA venit pentru prima dată la București în 1897 pentru câțiva ani, timp în care a început să vorbească românește. S-a stabilit definitiv la București în 1905. Aici editează revista Speranța, revistă în care îi apar primele poezii. Din 1918, împreună cu Octavian Goga și Ilarie Chendi editează revista Țara Noastră. Pe la 1909 s-a stabilit o vreme la Paris unde a scris piesa Înșir-te mărgărite, piesă care îl face cunoscut și-i determină decisiv înclinarea spre dramaturgie. La Paris, Victor Eftimiu a intrat în vizorul poliției. A fost urmărit timp de o lună de un inspector care, ulterior s-a desconspirat și i-a cerut scriitorului să-l ajute să se lanseze ca poet, inspectorul de poliție scria și poezii. "Și dacă poetul detectiv – scrie Victor Eftimiu în Portrete și amintiri în 1965 nu a putut pătrunde în grădina muzelor, am pătruns eu prin bunele sale oficii în vizuina copoilor Siguranței". Detectivul i-a prezentat cum funcționează serviciile de informații.

Victor Eftimiu a devenit director al Teatrului de Comedie, în 1913, mai târziu, între 1920-1921 directorul Teatrului Național și al tuturor teatrelor. Un timp a fost și directorul Teatrului din Cluj. De-a lungul timpului a colaborat la numneroase ziare și reviste precum: Luceafărul, Viața Literară, Țara noastră etc. În 1932 a primit Premiul Național pentru Literatură, iar ca o încununare a activității sale literare, în 1948 a fost ales membru titular al Academiei Române. Primul său roman a apărut încă în 1923 cu titlul Tragedia unui comediant.Un an mai târziu, pe scena Teatrului Național din București se juca în premieră tragedia Thebada. În teatru a scris: Meșterul Manole, Cocoșul Negru, Omul care a văzut moartea, Împăratul broaștelor, Marele duhovnic, Haiducii, Parada, Pană Lesnea, Rusalim, Strămoșii, Crinul vieții. Este de asemenea autorul a numeroase volume de versuri: Poemele singurătății, Candele stinse, Lebedele sacre, Oda limbei române, Noaptea subterane, 13 Decembrie și alte poeme, Oda limbei române și alete poezii 1906-1065, Soliile terestre, 701 sonete, Cosmos și Omul.

zz_1251096014961Despre omul Victor Eftimiu, Geo Șerban notează în memoriile sale că după instaurarea regimului totalitar în România când ,,se cam terminase cu vânzoreala distinșilor oameni de litere de la Capșa, maiestrului nu i-a rămas decât să reconstituie în apartamentul personal, o aproximativă ambianță de cafenea. Aici găseau ușa deschisă o serie de personalități ale vremii. Se spune că aici zilnic la ora prânzului se puneau 10-12 tacâmuri la masă. Întotdeauna la bucutărie se afla materie primă, nimănui nu i s-a întâmplat să rămână cu buzele uscate. Lui Victor Eftimiu îi plăcea să aibă în preajmă convivi spirituali, gata întotdeauna să da curs provocărilor sale pentru câteva ore boierești”.

S-a căsătorit de tânăr cu actrița Agepsina Macri. Se spune că amândoi erau masoni. Victor Eftimiu făcea politică la țărăniști, dar avea o relații bune cu toate partidele. În timpul guvernării generalului Ion Antonescu, pentru că făcuse propagandă împotriva războiului, a fost trimis în lagărul de la Târgu Jiu. Aici l-a cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu Dej care nu l-a uitat când a ajuns la putere. Acesta i-ar fi înlesnit intrarea în Academie și i-a asigurat alte avantaje.

Aflat la vârstă înaintată el dorea să revadă locurile natale din Albania. În 1972 s-a aflat în această țară ca oaspetele special al guvernului albanez cu ocazia celei de-a 50-a aniversare a independenței care s-a sărbătorit la 28 noiembrie. Aici în capitala țării, Tirana, în Muzeul Național se află un portret a lui Victor Eftimiu, realizat în tinerețe și dăruit muzeului de către scriitor. Despre implicarea lui Victor Eftimui vorbesc unii și în cazul imnului Albaniei. Este vorba despre melodia lui Ciprian Porumbescu ,,Pe al nostru steag e scris unire”. Se spune că a ajuns pe ulița copilăriei unde a fost întâmpinat de toată suflarea satului. Prima vizită a făcut-o la cimitirul de lângă biserică, unde odihneau strămoșii lui. A fost primit de chiar conducătorul Albaniei, Enver Hoha. În timpul șederii sale în Albania, Victor Eftimiu s-a îmbolnăvit și a murit, cu o zi înainte de Ziua Independenței Albaniei. A fost înmnormântat la Cimitirul Bellu.

                                                                                                                   Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on ianuarie 23, 2014. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

2 Responses to 125 de ani de la nașterea omului de cultură Victor Eftimiu

  1. Am cumparat din targul -VL Cascadelor ,Cartea de membru al Sindicatului Ziaristilor Profesionisti .La presedinte ,nu se intelege semnatura .La secretar gen ,semneaza Miron Constantinescu,datat 27.10.1945 . Am vrut initial sa il pastrez ,dar vazand ca exista un muzeu il voi duce acolo .

  2. Interesant, pentru cine vrea sa stie cat mai multe din istoria literaturii si culturii Romane!Apreciez gestul domnului Ladescu Gh,daca toti am proceda in acest fel, muzeele si colectiile pe care le detin ar fi mai bogate in documente cu valoare istorica si informatii de interes public.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.