Expuneri despre civilizația dacică la Muzeul Județean, sub titlul „Fast și splendoare în capitalele dacilor”

Luni, 17 februarie, la Muzeul Județean de Istorie din Satu Mare au avut loc expuneri cu privire la civilizația dacică în spațiul carpatic. Dr. Liviu Marta a fost autorul comunicării "Fast și splendoare în capitala nordică a dacilor”, concret fiind vorba despre așezarea dacică de la Malaya Kopanya din Ucraina. Această așezare este foarte aproape de comuna Tarna Mare, situată pe drumul ce lega părțile sudice ale Daciei cu ținuturile de la Marea Baltică și cele poloneze. Aici se află rămășițele unei străvechi cetăți dacice, apărate natural de râul Tisa. În vecinătatea cetății se află și o necropolă. Malaya Kopanya este vestită fiindcă aici s-a descoperit cea mai mare cantitate de aur într-o așezare dacică, după Sarmizegetusa. În zonă, în ultimii ani s-au făcut ample săpături. Au ieșit la iveală urmele caselor de locuit, atelierele, o cantitate de monedă de tip Medieșu Aurit, dar și mormântul unui luptător (oase calcinate) o broșă, paftale și altele. Analizele de laborator au arătat că obiectele descoperite datează din sec.I d.Hr.

DSCN1124Cu ocazia săpăturilor făcute de specialiștii ucrainieni, în 2008, au ieșit la iveală morminte, monede de tip Medieșu Aurit cât și romane republicane și de pe vremea Principatului. Spadele îndoite, piesele de harnașament, podoabele din aur lucrate cu multă măiestrie indică existența unei avansate civilizații ale dacilor, locul fiind o veritabilă capitală dacică. Piesele de aur, în greutate de peste 2 kg, ridică problema dacă aici a existat într-adevăr un centru de putere politică, știind că după domnia lui Burebista statul dac s-a desfăcut în mai multe părți. Suscită un larg interes și cuțitele încovoiate de tip sica, specifice dacilor. Cu un asemenea cuțit și-a pus capăt zilelor Decebal, după ce a fost înfrânt de romani.

Cercetătorul Marius Ardelean a prezentat expunerea "Arheologia experimentală în beneficiul istoriei”, urmărită cu mult interes de către iubitorii de istorie prezenți. A fost clarificată mai întâi ce este arheologia experimentală, care în România este într-o fază incipientă. S-a precizat că în cadrul arheologiei comparate, un rol important îl joacă reconstituirea istorică. Aceste reconstituiri se pot referi la ateliere de fierărie, țesătorie, prelucrarea ceramicii sau chiar simularea unor bătălii în costume de epocă. Foarte sugestive sunt și atelierele în cadrul cărora se gătesc mâncărurile epocilor trecute. Dintre asociațiile care au luat ființă în ultima vreme și care s-au remarcat prin aceste reconstituiri istorice se numără Asociația Terra Dacica Aeterna din Cluj-Napoca, Asociația HisArch din Baia Mare, Asociația Amicii Muzeului din Zalău, Asociația Virtus Antiqua din Cluj-Napoca, Asociația Culturală Barbaria.

DSCN1126Dr. Iosif Vasile Ferencz de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva a prezentat comunicarea "Fast și opulență la Sarmizegetusa”. Datele prezentate s-au referit la zona fostei capitale dacice și la complexul de cetăți fortificate din sud-estul Transilvaniei:  Piatra Roșie, Blidaru, Bănița, Căpâlna etc. S-a vorbit despre existența unei aristocrații militare în capitala dacică și a unei nobilimi clericale din jurul sanctuarelor. Capitala Sarmizegetusa depășea în întindere 100 de hectare. În aria de locuire s-au descoperit cartiere de locuit, ateliere diverse care vorbesc despre o înfloritoare viață materială. Pe baza descoperirilor se poate afirma că dacii se situau pe primul loc în Europa în producerea obiectelor de fier. În zona sacră s-a construit cu blocuri de piatră aduse de la mari depărtări. Aici întâlnim construcții monumentale. S-a scos la lumină și drumul care ducea la aceste sanctuare. Au fost puse în evidență templele și canalele prin care era dirijată apa. Nu lipsesc nici podoabele și monedele. Aici s-ar fi aflat și tezaurul regal, descoperit ulterior de romani în albia râului Sargeția, prin trădarea lui Bicilius, după spusele lui Dio Cassius, și dus la Roma. În ultimii ani s-au descoperit importante tezaure monetare de argint și de aur, celebrele monede de tip coson și contestatele brățări dacice.

Expunerile au fost urmărite cu viu interes. Ele au fost însoțite de proiecții care au susținut cele afirmate. În final s-a răspuns la întrebările puse de cei prezenți.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on februarie 18, 2014. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.