A apărut un nou număr, pe luna aprilie, al revistei de opinii și atitudini culturale ”Mesagerul Albastru”

Recent a apărut numărul pe aprilie 2014 al revistei ”Mesagerul Albastru”, revistă de opinii și atitudini culturale, director fondator fiind poetul Ioan Andreica. Noul număr se deschide cu un interesant material semnat de Corneliu Leu, ”Fűr die Kriegsmarine – o fi amintirea mea sau originea lui?”. În text este vorba despre amintirea unui adolescent referitor la omiprezenta ștampilă nemțească alături de vulturul german, din anii ultimului război mondial.

Mesagerul-Albastru-Nr.11-page-001Profesorul universitar dr. Florentin Smarandache din SUA face o amplă analiză a volumului de poezie a Marinelei Preoteasa ”Paralelism vizionar” sau ”Cuvintele-s false cochete-n baston”, volum cu care autoarea va rămâne în literatură ca poeta care „transformă toate problemele vieții frumoase și mai puțin frumoase”.

Maria Gârbea prezintă volumul cu scrierile lui Nae Antonescu, ”Din presa sătmăreană de altădată”, lansată în decembrie 2013. Ziua lansării, 18 decembrie, nu a fost întâmplătoare, ea fiind ziua în care Nae Antonescu ar fi împlinit 92 de ani. Autorii menționați s-au evidențiat și cu preluarea bibliotecii publicistului Nae Antonescu, salvându-l astfel de la pieire, înființând în spațiul Bibliotecii Județene Satu Mare Atelierul Memorial Nae Antonescu.

”Dacă deschizi coperțile nevăzute ale acestei cărți, ai bucuria nemăsurată de a păși într-o lume fascinantă a iubirii, asemănătoare unei nufăr alb, pe care s-au așezat câteva lacrimi de rouă”, scrie drd. Dumitru Țimerman despre cartea ”Șirul cu patimi” a lui Ioan Andreica. ”Cartea lui Ioan Andreica, o purtăm cu toții la gâtul amintirii și sperăm că într-o zi pământeană sau nepământeană… iubirii dintâi îi vor crește aripi”, mai scrie Dumitru Țimerman.

Șirul recenziilor din revistă continuă cu ”Comoara din ulcior” a lui Dumitru Țimerman, o personalitate complexă, poet, prozator, eseist și jurnalist. Această carte se transpune în satul plin de vrajă a buniciilor, printr-un șir de povestiri pentru copii. Farmecul acestui sat izvorăște în fiecare pagină a cărții. ”Autorul are o creație diversă, axată pe o ideatică complexă cu o pesonalitate interioară meditativă și nostalgică a fenomenelor de neșters din trupul său, sufletul său fiind construit pe memorabile amintiri și trăiri, trimițând cititorului profunzimea vieții, a timpului petrecut, pentru a conserva trecutul, experiența, frumosul într-o comoară a ființei”, scrie Ioan Andreica.

Tot Ioan Andreica face și prezentarea celei de-a șaptea cărți a scriitoarei Ana Vacarciuc,  „Deschideți porțile inimii”, prin care dovedește că este o fină observatoare și cunoscătoare a domeniului cultural. Autoarea analizează cu ”sensibilitatea unui suflet distins și a unei persoane de înalte virtuți particulare” un șir de cărți apărute pe meleagurile sătmărene.

Mesagerul-Albastru-Nr.11-page-016O capodoperă în traducerea Liviei Mărcan, ”Agonia unui sat”, a lui Giovanni Verga, autor al unui singur roman dar a numeroase nuvele și schițe, ne aduce în față tematica social-realistă în literatura italiană.

Un autor care mărturisește sincer că scrie pentru el și consătenii lui este Vasile Bărbuș-Crățu. Cu romanul ”Clepsidra iubirii” se înscrie în rândul autorilor de scrieri autobiografice. Romanul reprezintă volumul I din trilogia ”Clepsidra iubirii”. Tot întâmplări reale, cu personaje reale ne redă și octogenarul Mihai Sas, care ”s-a decis să vorbească”. Cartea lui ”În vâltoarea vieții” prezintă anumite perioade istorice trăite de autor, perioade redate cu mult simț fiindcă au fost trăite de acesta.

Elvira-Marcela Szigeti a scos le editura ”Risoprint” din Cluj-Napoca, o carte cu poeme satirice, intitulată ”Zoo-oM satiră și umor”, din care răzbate atât umorul, cât și ironia, parodia și autoironia. Poemele sunt în maniera lui Marin Sorescu ori Ion Vinea. Profesorul universitar dr. Ionuț Pomian remarcă în prefața cărții că autoarea se va impune cu sigurană în galeria scriitorilor sătmăreni care au ceva de spus în literatura română contemporană.

Șirul prezentărilor de carte se încheie cu o carte de referință a lui Liviu Tătaru, ”Știința în căutarea lui Dumnezeu”. În scrierea cărții autorul a apelat la analizele făcute de mai mulți autori, de la Platon și Spinoza la Martin Heidegger și Constantin Noica și chiar Mihai Eminescu.

În paginile revistei avem și prezentarea unui profil de artist plastic. Este vorba despre Elisabeta Talpoș, o artistă consacrată. Acest lucru este dovedit de numeroasele expoziții personale și de grup la care a participat atât în țară cât și în străinătate. Cea mai recentă expoziție a sa a fost vernisată la Muzeul de Artă din Satu Mare în urmă cu câteva zile. Elisabeta Talpoș este absolventă a secției de Arte plastice – Pictură din cadrul Universității din Baia Mare. Ea abordează pictura în ulei, culori acrilice și tempera nefiindu-i stăină nici grafica și desenul în creion, cărbune, tuș sau pastel. Cei care vizitează expoziția Elisabetei Talpoș constată că picturile sale se încadrează în impresionism, expresionism, simbolism și puțin cubism.

Un talentat autor de haiku se dovedește a fi Vasile Canioși-Mesteșanu, prin ceea ce publică. Este profesor de limba și literatura română la Tarna Mare. Haiku-ul este de origine japoneză, desemnând o poezie simplă dar destul de greu de realizat. Haiku desemnează un tip de poem clasic japonez, cultivat din secolul al XV-lea. Este alcătuit din trei versuri, primul și ultimul format din trei silabe, iar al doilea din șapte. Haiku-ul se caracterizează printr-o deosebită concizie și delicatețe a expresiei lirice.

  

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on mai 16, 2014. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.