A apărut numărul 5 pe luna mai 2014 al revistei de cultură ”Nord Literar”

Recent a apărut ultimul număr al revistei ”Nord Literar”, nr. 5 (132), pe luna mai 2014, are ca întotdeauna un sumar bogat și valoros. O consistentă cronică literară, este semnată de Gheorghe Glodeanu în studiul ”O carte de referință”, despre cartea lui Gheorghe Andrașciuc, ”Alexandru Ivasiuc sau vocația speculației teoretice”, cu o prefață de Mircea Popa, carte apărută la Editura Grinta. Cartea semnalează încercarea autorului de a ,,reabilita și de a restabili locul firesc al operei lui Alexandru Ivasiuc, un scriitor maramureșean care prin opera sa se apropie de romancierii importanți ai generației '60”.

DSC_0032O altă lucrare, ”Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România”, de Liliana Corobca, face obiectul analizei lui Săluc Horvat. Este vorba despre o lucrare în care sunt incriminate efectele negative asupra cărții cenzura epocii comuniste. Analiza pornește departe, de la Indexul roman al cărților interzise din 1558, și ajunge la reglementările în domeniu, din perioada postbelică, după preluarea puterii de către comuniști. Amintim aici înființarea în 1949 a Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, cu atribuții precise în acest domeniu. Cât de prolifică era cenzura anilor '80 o ilustrează faptul că în 1989, s-a întocmit o listă ce cuprindea nu mai puțin de 152 de autori, ale căror cărți trebuiau retrase din circulație pentru motivul că aceștia au părăsit țara. Concluzia lui Săluc Horvat este că studiul Lilianei Corobca ”se înscrie între cărțile importante”.

La rândul ei, Delia Pop face o aprofundată analiză cărții Adrianei Babeți, ”Amazoanele. O poveste” (Polirom, 2013), care are ca subiect femeia, pornind de la Iliada lui Homer și sfârșind cu femeile emancipate în vremea marilor conflagrații mondiale. Despre cartea sa, autoarea spunea într-un interviu următoarele: ”După ce o duce la capăt, cititorul e liber să discearnă și să aprecieze dacă amazoneritul e de bine sau de rău…”.

Augustin Cozmuța se distinge cu eseul dedicat gazetarului, scriitorului și iubitorului de literatură care a fost V.R. Ghenceanu, care a lăsat în urmă, la 67 de ani, o bogată zestre a scrisului său. El este caracterizat ca având o vocație creatoare, cu exigență profundă, cu acribie filologică, care a scris de-a lungul vieții sale: ”Parelele și memorie” (1992), ”Vindecarea de melancolie” (1996), ”Grădinile din fereastră” (1998), ”Dreptul la singurătate” (2001), ”Comentarii de sâmbătă” (2004). V.R. Ghenceanu era convins ca și Diderot că: ”posteritatea începe imediat ce nu mai suntem și e precum o loterie la a cărui tragere nu participăm… posteritatea e ingrată cu mulți creatori și cu operele lor”.

La pagina 14 a revistei, este publicat un excelent interviu cu scriitoarea prolifică Florica Bud. Scriitoarea este originară din Ulmeni (Maramureș), iar interviul a fost tradus în spaniolă de Florica Cosma și Luis Raul Calvo, din Canada respectiv Argentina. Un singur aspect scoatem în evidență din cuprinsul interviului, acela că versurile lui Octavian Goga: ”Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă” rămân din păcate la fel de actuale. De altfel, întregul interviu merită citit, deoarece din cuprinsul ei aflăm lucruri uimitoare despre o scriitoare președinte a numeroase asociații literare de prestigiu și deținătoare a mai multe premii literare, atât în România cât și peste hotare.

La capitolul Poezie, sunt publicate poemele Rodicăi Braga, cunoscută mai mult ca prozatoare și Cristina Emanuela Dascălu, considerată de Nicolae Scurtu ”O inconfundabilă poetă”, remarcată încă de Constanța Buzea și Zoe Dumitrescu Bușulenga, pentru sensibilitatea, talentul, capacitatea de a imagina universuri indite și nu în ultimul rând, utilizarea aleasă cu aleasă măiestrie a limbii naționale. Iată o mostră: ”Poezia e drumul invers/ în cădere pietrele rupând/ malurile surâsului tău, culoare de culoare sprijinindu-se,/ torent de torent/ sunetul îmbătrânind sunet/ în timp…/ ce cauți a treia ușă,/ aici nu se intră și nu se iese,/ Zidindu-te în zid, eliberezi lumina”.

Pe ultima pagină a Nordului Literar putem citi un fragment din volumul Word With Power, a lui Northrop Frye, cel mai important filosof al culturii din istoria Canadei postbelice. Fragmentul este tradus de Aurel Sasu și Ioana Stanciu.

Alte titluri incitante sunt: Ioana-Pavel Azap, Pe calea poeziei, Gelu Dorian, Un tradiționalist sui generis, Cecilia Costin, Argat fără simbrie la cuvânt,(fragment din romanul în pregătire, inspirat de biografia poetului Ioan Șiugariu), Ana Olos, Misteriosul Mr. Urmuz-noi ipoteze și Augusta Stan Buteanu, Soneria de la poartă (un exercițiu mnemotehnic).

Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iunie 18, 2014. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.