Procesul Memorandului într-o manifestare expozițională la Centrul Cultural ”G. M. Zamfirescu”

Anul acesta se împlinesc 120 de ani de la procesul memorandiștilor de la Cluj, cei 15 fruntași ai Partidului Național Român din Transilvania care și-au ridicat glasul în apărarea drepturilor naționale ale românilor din imperiul dualist. Cu acest prilej, la Centrul Cultural ”G. M. Zamfirescu” Satu Mare a avut loc o manifestare expozițională realizată de Asociația SAVO-Scrierile vechiului oraș (Sătmar) sub coordonarea ing. Ovidiu Mica, un neobosit cercetător al istoriei locale.

1Deschiderea oficială a expoziției a avut loc miercuri, 22 octombrie la ora 14.00 în holul Centrului Cultural ”G. M. Zamfirescu”. Cuvântul de deschidere a fost rostit de directorul Centrului Cultural ”G. M. Zamfirescu”, Gheorghe Molnar, care și-a manifestat bucuria că centrul cultural poate găzdui această manifestare despre lupta de emancipare națională a românilor.

2Ovidiu Mica a vorbit despre materialele expuse. Multe dintre ele sunt reproduceri din presa vremii, îndeosebi din ziarul budapestan din epocă ”Vasárnapi Újság” (Ziarul de dumminică) dar și din alte surse. Sunt prezentate imagini ce reprezintă grupul celor 300 de memorandiști care s-a deplasat la Viena, printre aceștia s-au aflat și vreo 14 sătmăreni. Apar apoi într-o serie de fotografii fruntașii Partidului Național Român din Transilvania, în frunte cu președintele partidului dr. Ioan Rațiu, dr. Vasile Lucaciu, Eugen Brote, dr. Rubin Patiția, dr. Aurel Suciu, Dionisie Roman, Gheorghe Pop de Băsești și alții.

3Procesul memorandiștilor a avut loc la Cluj, între 7-25 mai 1894, în clădirea ”Reduta orășenească”, azi Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Sunt expuse apoi fotografiile memorandiștilor judecați, a apărătorilor acestora, precum și a membrilor biroului de presă de la Cluj din aceea vreme, care au relatat despre mersul procesului. Nu lipsesc nici imaginile închisorilor de la Vác și Szeged din Ungaria, unde au fost întemnițați fruntașii românilor după pronunțarea sentinței.

4Profesorul Marius Horșia, de la Colegiul Național ”Mihai Eminescu”, care a fost prezent cu un grup de elevi de la acest colegiu împreună cu directoarea adjunctă prof. Nicoleta Cherecheș, a făcut o scurtă trecere în revistă a luptei românilor din secolele al XVII-lea și al XIX-lea pentru emancipare națională. A fost subliniat rolul episcopului Ioan Inochentie Micu în elaborarea primului program politic de luptă al românilor, întemeiat pe argumentele istorice privind vechimea, continuitatea și numărul majoritar al românilor în Transilvania. Un imbold în lupta națională l-a dat Supplex Libellus Valachorum document de importanță covârșitoare în această luptă. S-au mai făcut referiri la reformele iozefine și încheierea în 1867 a dualismului austro-ungar, care a deschis o nouă epocă în lupta românilor, care nu au recunoscut acest pact.

6A fost subliniată lupta Partidului Național Român din Transilvania, a fruntașilor săi, care au decis în 1892 elaborarea Memorandului și înaintarea lui la Viena, de către o impunătoare delegație. Respingerea Memorandului și instrumentarea procesului la Cluj din 1894 a făcut ca prin intermediul presei, întreaga Europă să ia act de lupta dreaptă a românilor, care a fost privită cu multă simpatie în Europa. Cum era de așteptat, procesul s-a terminat cu condamnarea memorandiștilor, proces la care ei au devenit din inculpați acuzatori, la adresa sistemului dualist nedrept.

7Pedeapsa cea mai grea a primit-o dr. Vasile Lucaciu, considerat fiind autorul intelectual al Memorandului, el fiind condamnat la 5 ani de închisoare. Cei 15 acuzați au fost întemnițați în celebra închisoare de stat de la Vác și câțiva la Szeged. Intervenția ulterioară a regelui Carol I al României pe lângă împăratul Franz Iosif, s-a soldat cu grațierea  condamnaților de teama unor noi tulburări în rândul naționalităților asuprite din imperiu.

8Vizionarea documentelor expuse și explicațiile date s-au constituit într-o advărată lecție de istorie din care elevii au avut multe de învățat. Deschiderea expoziției a coincis cu lansarea nr. 11 a revistei SIGNET, pe luna octombrie, număr dedicat aproape în întregime procesului Memorandului. Reține atenția în revistă un vast și bine documentat material scris de Eugen Hulea, despre ”Avocatul dr. Rubin Patiția”, cu referire la prezența memorandiștilor la Viena, reîntoarcerea lor, desfășurarea procesului de la Cluj și întemnițarea celor condamnați în închisoarea de la Vác și Szeged. Din cuprinsul revistei am mai reținut materialul semnat de D. Caracostea despre ”Două basme necunoscute din izvoarele lui Eminescu”.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on octombrie 22, 2014. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.