Masă rotundă cu tema ”Noi perspective de cercetare istorico- socială” la Muzeul Județean

Marți, 17 martie la Muzeul Județean de Istorie Satu Mare a avut loc o masă rotundă cu tema ”Noi perspective de cercetare istorico-socială”. Activitatea științifică a fost moderată de directorul instituției gazdă, dr. Liviu Marta care i-a salutat pe cei prezenți și i-a prezentat pe cercetătorii muzeului și materialele pe care ei au urmat să le prezinte. ”Muzeul Județean dorește să organizeze și cu alte prilejuri asemenea întâlniri, ele constituie un bun prilej ca specialiștii să-și prezinte rezultatele cercetării, dar să și primească sugestii”, a spus dr. Liviu Marta.

DSC_0090Primul material prezentat de către Marius Boloș a avut titlul ”Fluxurile economice interbelice din județul Satu Mare”. Autorul a prezentat o bibliografie legată de subiect, punând accentul pe opera lui Bogdan Murgescu, un specialist în materie. Problemele economice constituie un subiect mereu actual pe plan european, îndeosebi după anul 2000 când s-a observat o preocupare mai intensă în această direcție din partea specialiștilor. S-a încercat să se răspundă la întrebarea dacă într-adevăr în perioada interbelică România a avut acea creștere economică cu un vârf în anul 1938.

S-a vorbit despre comerțul extern românesc care a cunoscut de asemenea o dezvoltare viguroasă, cu două etape, până la 1924 și după 1924, în legătură cu politica protecționistă promovată de partidul liberal. Ritmul de creștere economică a României s-a situat între 1,5 și 3%. Județul Satu Mare a fost până în anul 1919 organic integrată în circuitul economic al imperiului austro-ungar. După trasarea granițelor s-a remarcat tendința de sprijinire a economiei sătmărene de la centru prin acordarea de comenzi.

Pe primul plan s-a situat intreprinderea Unio, care a fost prima care a beneficiat de comenzile amintite. Unio a cunoscut o evoluție pozitivă, de la 100-120 de angajați la 1.200 de angajați. O altă intreprindere sătmăreană de mare importanță a fost Fabrica Fraților Princz care a continuat tradiția antebelică, ajungând la o anumită autonomie. Și ea a beneficiat de comenzi consistente de la statul român, specializându-se într-o perioadă pe fabricarea de armament și în special muniție care se exporta în spațiul european germanofil.

O altă problemă pusă în discuție a fost cea a exportului. Județul satu Mare exporta în mari cantități animale și cereale, fapt ilustrat cu cifre provenite la punctele de trecere a frontierei. În Satu Mare au existat persoane specializate pe acest tip de export. În comparație cu alte județe din Transilvania nivelul de trai era mai scăzut.

A fost urmărit cu mare interes și materialul prezentat de Mihai Mocanu, cu titlul ”Situația generală a comunităților din Plasa Carei în perioada interbelică”. Plasa Carei făcea parte atunci din județul Sălaj și se compunea din 23 de localități, Careiul fiind reședință de plasă. Situația comunităților din această plasă este cunoscută dintr-un număr mare de monografii școlare întocmite de către învățători, din volumul ”Cartea de aur” care datează din anii 1936-1937 și din Monografiile sanitare, foarte valoroase cu date despre toate domeniile de activitate.

Al treilea material a fost prezentat de către Kereskényi Sandor, ”Desprinderea de ideologie. Atitudinea civică și discursul poetic al unui artist ,,turnător”-elemente de analiză și evaluare”. În cadrul temei a fost prezentat un studiu de caz cu referire la poetul Szilágyi Domokos, considerat un diyident exemplar. El a trăit între anii 1938-1976. Din anul 2006 au ieșit la iveală din arhivele securității materiale care dovedesc că a colaborat cu securitatea. A fost în stare să-și denunțe logodnica, prietenii, printre aceștia se numără și scriitorul Páskándi Géza. ”Szilágyi Domokos a devenit un turnător onest și sincer de un cinism devastator”. A fost prieten de pahar cu Nichita Stănescu, a început să se drogheze. Tot mai bolnav, până la urmă s-a sinucis după o discuție aprinsă cu mama sa.

Despre Syilágyi Domokos ca poet postmodernist interpretările sunt numeroase. Despre el s-au scris studii și monografii de o mare diversitate. Concluzia despre el a fost că ”A turnat de bunăvoie și până la urmă cu mare bucurie”. El se socotea cel mai mare poet în viață. În perioada 1962-1976 i-au apărut 16 volume de versuri iar postum 11 volume.

Kántor Lajos și alții au dubii în legătură cu autenticitatea informațiilor din dosarele securității, vizavi de această situație opera lui rămâne neștirbită. Se cunosc trei cazuri când în urma turnătoriei lui Szilágyi Domokos s-au dat condamnări grele.

În partea finală a întâlnirii, Ovidiu Mica a prezentat și comentat o serie de materiale video care au ilustrat aspecte din activitatea economică a Sătmarului interbelic. Au fost prezentate documente, imagini referitoare la turismul sătmărean (Hotelul Victoria, Băile Bixad, Valea Măriei), precum și materiale publicitare de epocă. Pe marginea materialelor prezentate s-au pus întrebări, s-au purtat discuții libere între participanți.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on martie 17, 2015. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.