La Ardud s-au semnat Hrisoavele de cooperare culturală cu primăriile orașelor Sebeș și Târgu Neamț

În cadrul manifestărilor dedicate celor 800 de ani de atestare documentară a orașului Ardud, la Primăria orașului, în sala de conferințe, a avut loc o ședință a Consiliului Local, în cadrul căruia au fost semnate Hrisoavele de cooperare culturală cu primăriile orașelor Sebeș (Alba) și Târgu Neamț.

1Semnarea documentelor a fost precedată de un autentic ceremonial cavaleresc, director artistic Liviu Pancu. Cei prezenți au asistat și la salutul ordinelor cavalerești prezente. Deputatul PNL Andreea Paul a făcut referire la semnificația celor 800 de ani de existență a Ardudului, a mulțumit gazdelor pentru ospitalitate și i-a invitat pe ardudeni să facă noi pași pe calea dezvoltării localității. A mai luat cuvântul Mircea Câcu, directorul Casei de Cultură ”Mircea Augustin” care i-a elogiat pe organizatorii festivalului medieval, reușita acestuia demonstrează dorința ardudenilor de a se face cunoscuți în țară și străinătate.

Primarul orașului Ardud, Ovidiu Duma i-a felicitat pe toți locuitorii Ardudului și pe prietenii lor. ”Să ne întâlnim bucuroși și fericiți aici în fiecare an în cadrul unui festival care lasă amintiri frumoase”. Gânduri bune la adresa documentelor semnate și a ardudenilor a exprimat și viceprimarul orașului, Emeric Szakacs. ”Sper că semnarea documentelor cu cele două localități va fi în beneficiul tuturor”, a spus acesta.

2În partea a doua a activității în sala de conferințe, a avut loc Conferința ”Ardud – Tradiție și Continuitate” în cadrul căreia dr. Daniela Marcu Istrate a prezentat un raport științific și a fost lansată cartea cu privire la șantierul arheologic al cetății Ardud. Cercetările au fost întreprinse în anul 2010 cu rezultate frumoase. S-a făcut referire la istoria cetății începând cu secolul al XV-lea și la aportul contelui Alexandru Károlyi în ridicarea cetății baroce.

Cercetarea arheologică s-a desfășurat paralel cu lucrările de restaurare. Cu această ocazie s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie. Au fost proiectate imagini din timpul săpăturilor. Obiectele recuperate au ajuns la Muzeul Județean de Istorie Satu Mare. Se are în vedere în viitor publicarea unei monografii mai ample a cetății medievale Ardud. Se impune valorificarea uriașului potențial al ruinelor restaurate, chiar deschiderea unui muzeu local. Ardudul este cea mai estică reședință nobiliară din spațiul european.

Dr. Gido Attila de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din România, de la Cluj-Napoca, a prezentat comunicarea ”Evreii din Satu Mare în perioada Holocaustului”. S-a făcut o amplă incursiune în istoria evreilor din Transilvania, situația lor înainte de 1918 și după, statutul lor juridic, curentele religioase, stratificarea societății, procesul de maghiarizare a evreilor și apariția antisemitismului. Orașele din Transilvania în care au locuit cei mai mulți evrei au fost Arad, Brașov, Cluj, Sighetu Marmației, Târgu Mureș, Oradea.

3Un capitol aparte îl reprezintă antisemitismul românesc și activitatea Gărzii de Fier. Situația s-a schimbat radical după 30 august 1940. S-a introdus munca obligatorie, ghetoizarea și mai apoi deportarea evreilor. Peste 18.900 de evrei au fost deportați din județul Satu Mare. Au supraviețuit circa 6.000 de evrei.

Dr. Livia Ardelean de la Arhivele Naționale Cluj a vorbit despre colonizarea șvabilor, viața lor în ținuturile sătmărene, cu referire și la Ardud. Teritoriile de atunci, din secolul al XVIII-lea reprezentau un adevărat El Dorado pentru coloniști. Ei au sosit pe meleagurile sătmărene în mai multe valuri din anul 1727. Au existat unele animozități între ei și populația locală. Din Ardud, populația maghiară a trebuit să plece pentru a face loc noilor veniți. Astfel Ardudul a devenit așezare eminamente șvăbească. După 100 de ani s-a putut constata că colonizarea lor a fost o măsură bună. S-a vorbit despre maghiarizarea treptată a șvabilor după 1848.

4În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mulți tineri șvabi s-au înrolat în unitățile SS. După război a urmat deportarea șvabilor în URSS. Proprietățile celor plecați au fost confiscate. În general, colonizarea șvabilor a contribuit la dezvoltarea localităților unde s-au așezat.

Conf. univ. dr. Marius Diaconescu a vorbit despre fiul unui rotar din Ardud care a condus viața politică din Ungaria, cardinalul Tamas Bakocz (1442-1521). S-a amintit că Ardudul oferă un model de multiculturalitate și de conviețuire pașnică. Dr. Marius Diaconescu a vorbit pe larg despre biografia lui Tamas Bakocz, una din marile personalități ale Ardudului după Bartolomeu Dragfi. El niciodată nu și-a negat originea modestă, fiind fiul unui rotar. A studiat la Cracovia, Padova și Ferrara. A fost ambițios, bun diplomat și cu multe relații. A ajuns în preajma curții regale a regelui Matei Corvin, a intrat în cancelaria regală. În 1480 a ajuns prepozit, apoi episcop de Györ apoi de Eger, arhiepicop de Esztergom și cardinal. A candidat și la demnitatea de Papă. A murit în 1521 la Esztergom.

5

6

7Primarul orașului Ardud, Ovidiu Duma a spus că odată cu reabilitarea ruinelor s-a căutat să aducem la suprafață istoria locului, pentru a ne cunoaște mai bine istoria. Multe evenimente din Ardud au avut infuență asupra istoriei Transilvaniei medievale. În vremea aceea au avut legături și cu Moldova lui Ștefan cel Mare și cu multe alte localități din Transilvania. Un moment distinct al manifestărilor l-a reprezentat Expoziția de fotografie ”Cronica familiei Dragfi”, realizată de maestrul fotograf băimărean Ilie Tudorel, expoziție de o calitate deosebită pentru care merită toate felicitările noastre.

Prof. Carol C. KOKA 

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iulie 18, 2015. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.