Revista Asociației Scriitorilor de Nord Vest Satu Mare, Citadela, la un nou număr (ianuarie-iunie 2015)

Cel mai recent număr al revistei Citadela, publicație a Asociației Scriitorilor de Nord Vest Satu Mare, ianuarie-iunie 2015, a văzut recent lumina tiparului și are în debutul său o frumoasă pagină dedicată de Felician Pop „fabulosului său concitadin Imre Toth. Acesta este apreciat drept un „filosof al matematicii, spirit enciclopedic iscoditor”, cel care ne-a lăsat o splendidă moștenire memorialistică a Sătmarului interbelic.

ciatedela-2Un foarte bine documentat eseu închină drd. Marta Cordea, revoluționarului pașoptist Ács Károly, primul traducător în maghiară a poeziei populare românești. Cărturarul care a învățat românește în închisoare, fiind condamnat la șase ani de detenție pentru activitate revoluționară, a publicat, la îndemnul marelui scriitor Jokai Mor, primele articole care fac cunoscute în media maghiară poeziile populare românești.

Aspecte deosebit de interesante ne dezvăluie prof. Carol C. Koka în eseul „Titu Maiorescu despre Mihai Eminescu în Însemnări zilnice”. Titu Maiorescu a lăsat un uriaș material de jurnal care constituie o neprețuită sursă de cunoaștere a vieții și activității marelui critic dar și aspecte din viața zbuciumată a lui Mihai Eminescu, frecvent prezent la reuniunile Junimii în casa criticului. Se insistă asupra perioadei 1883-1884 când poetul Mihai Eminescu a fost internat la clinica de lângă Viena, și revenirea în țară.

Simeon Popovici – Desseanu, avocat și poet, provenind din familia sălăjeană Pop de Băsești, a avut multe legături cu Sătmarul. Absolvent de drept, mai apoi de teologie, s-a regăsit în 1861 în mijlocul intelectualilor români din Seini, dornici să înființeze un gimnaziu românesc. Eseul semnat de dr. Viorel Câmpean,aduce la lumină legăturile acestui român adevărat cu Sătmarul, intelectual angrenat în lupta națională împreună cu dr. Vasile Lucaciu. Apelurile semnat împreună cu acesta sunt dovezi elocvente.

Stanca Ioana Ursu aduce în actualitate figura dramaturgului, regizorului și scenaristului american David Mamet, pe care îl consideră ”Un rebel al teatrului american contemporan”. Născut în 1947 la Chicago, opera lui David Mamet cuprinde trei romane, eseuri, poezii, scrieri referitoare la arta dramatică și a regiei de film. El descrie lumea bărbaților, pierderea valorilor morale în goana după profit, toate acestea fiind teme care revin constant în scrierile sale.

Drd. Năstaca Pișcoran realizează un incitant interviu cu Daniela Băieșu-Mateescu, fiica scriitorului Ion Băieșu, în prezent rezidentă în Statele Unite ale Americii. Interviul se axează pe perioada petrecută de Ion Băieșu la Școala de literatură și critică literară ”Mihai Eminescu”, activitatea scriitorului în perioada anilor ’70 – ’80, receptarea lui de către critica literară.

La rubrica proză semnează Adrian Botez ”Un portret”, material care se referă la un bătrân trecut de 60 de ani, suferind, cu metastază generalizată, cu cel mult trei săptămâni șanse de viață. Acest bătrân rememorează relația lui nu tocmai pașnică pe care a avut-o de-a lungul vieții cu mama sa, care refuzase să-i arate afecțiune.

Dintre poeții bistrițeni, oaspeți ai Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, sunt prezenți în paginile revistei cu ultimele lor poeme: Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Meniuț Maximinian. Critica literară ocupă spații largi. Aici printre autori îi remarcăm pe: Marius Manta, Victor Mitocaru, Ionel Popa, Felician Pop, Vasile Mic, Ionel Necula, Ion Pachia Tatomirescu, Cristina Ștefan, Melania Atanasiu Briciu, Lucian Gruia și Antoaneta Turda.

Semnează proză scurtă Iana – Frezia Elena Oprișa Sulyok și Ana Vacarciuc. Dintre poeții consacrați prezenți în revistă îi amintim pe: Sorin Lucaci, Robert Laszlo, Elvira – Marcela Sigheti, Miron Țic, Victoria Covalciuc și Luminița Cojoacă.

Prof. dr. Florina – Claudia Argyelan, în eseul ”Tudor Dumitru Savu – negustorul de povești” face un portret atotcuprinzător al scriitorului Tudor Dumitru Savu și îi prezintă opera. Despre el notează că: ”Aduce în proza românească un stil original deplin cultivat”.

Terezia Bolchiș – Tătaru în ”Memoriam Mihai Olos” scrie despre cel pe care îl numește ”patriarhul culturii românești, sculptorul, pictorul, poetul, folcloristul și publicistul Mihai Olos (1940-2015).

La rubrica traduceri, Balogh Francisc Edmund traduce în limba maghiară poeme din volumul în curs de apariție ”Clarobscur și fum”, autori Balogh Francisc Edmund și Iulia Olaru.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on august 12, 2015. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.