La Muzeul Judeţean Satu Mare a avut loc simpozionul „Limitele libertăţii”, în cadrul Bienalei Alb şi Negru

Marți, 15 decembrie, Muzeul Județean Satu Mare a găzduit un interesant simpozion în cadrul ediției a patra a Bienalei Alb și Negru cu tema „Limitele libertății”. Moderatoarea evenimentului a fost Felicia Grigorescu de la secția de artă a Muzeului Județean. În cuvântul ei a prezentat obiectivele propuse de către participanții la simpozion, de a discuta cum se manifestă limitele libertății în orice domeniu al creației artistice.

DSC_0070S-a pornit de la constatarea că de-a lungul secolelor arta a fost un instrument în mâna claselor dominante. S-a pornit cu exemplul dat de marele artist din perioada de început a Renașterii Giotto di Bondone, care a trăit între secolele al XIII-lea și al XIV-lea. El a fost un pictor și arhitect considerat predecesorul artei moderne. Opera lui a avut un impact deosebit asupra contemporanilor, a reflectat dorința de libertate a spiritului uman. Mai apoi, peste secole, futurismul s-a manifestat ca și un curent de avangardă, în prima jumătate a secolului al XX-lea. A promovat libertatea pe care artiștii o închipuiau ca un exercițiu personal, departe de compromisuri.

Despre artistul evului romantic a vorbit Lola Scripor. Romanticii au considerat că libertatea este un ideal care din Evul Mediu s-a manifestat din tată în fiu. Deja atunci s-a conturat conceptul de libertate, ca încercare de a depăși un set de limite. Libertatea absolută este a creatorului și nu poate fi atins.

În expunerea prezentată s-a făcut referire și la libertatea religioasă. S-a încercat să se dea răspuns la întrebările „Unde se află originea idei de libertate?” și „Care sunt aspectele genetice ale libertății?”. În linii mari arta se poate împărți în trei perioade, fiecare având acumulările și câștigurile pentru o artă tot mai liberă. Lola Scripor a susținut că treptat arta devine un amestec de manifestări individuale. Arta devine o oglindă a societății. Omul modern vrea o libertate desăvârșită. „Limitele artei se pierd în infinitatea creației”.

DSC_0072

DSC_0073

DSC_0074Drd. Raluca Negrean a vorbit despre limitele libertății, existența din totdeauna a unor reguli de conviețuire. În mod teoretic omul poate face tot ce dorește, dar trebuie să avem în vedere un aspect important, să nu afectăm libertatea altora. Este tocmai ceea ce a promovat Revoluția franceză, începând cu 1789, „Libertatea de a face tot ceea ce nu dăunează altuia”. Mai există și bunul simț care presupune respectarea unor reguli de comportament. Legile morale ne îndeamnă să facem numai ceea ce este bine. Cu ajutorul rațiunii omul este în stare să respecte legile morale.

Dr. Alexandru Zotta a prezentat o serie de atitudini legate de noțiunea de libertate, inclusiv limitele ei. Întrebarea pusă a fost: ”De ce libertatea trebuie limitată?”. Istoric vorbind întotdeauna a existat o luptă pentru libertate. Vorbitorul s-a mai referit la o serie de trebuințe ce se manifestă în societate. În evoluția ei societatea omenească cu sistemele ei pot fi schimbate prin revoluții sau reforme. Modulele societății care nu mai corespund cerințelor pot fi schimbate, a spus dr. Alexandru Zotta și a mai adăugat că în artă astăzi se poate constata o deconstrucție.

DSC_0077

DSC_0079Dr. Mihaela Grigorean și-a susținut și comentat ideile folosind un set de fotografii ale artistului fotograf Remus Țiplea. Ideea de libertate a fost prezentată într-o viziune cu totul personală, legată de obiceiul oșenesc de a recurge la strigături. Fotografiile au ilustrat o finalitate a naturii și o finalitate a omului. Judecăți de valoare au fost trase pe marginea unor imagini care reprezintă un grup de oameni care curăță fundul unui lac. În apa băltită oamenii prind peștii și se bucură. S-a remarcat dualitatea dintre peștii care mor și oamenii care se bucură. Oamenii care se bălăcesc în nămol simbolizează relația dintre om și natură. Strigătele de bucurie pot fi o cale de purificare, o speranță de viață, sete de viață, dar și expresia unor laturi opuse existenței umane.

Dan Perjovschi s-a referit la noțiunile de libertate și responsabilitate, dar și autocenzură. A dat exemple de percepere diferită a libertății, așa cum a constatat cu ocazia vizitelor de la Moscova și în Emiratele Arabe. Dan Perjovschi a tras concluzia că fără o libertate a artelor societățile nu pot progresa.

În continuarea simpozionului, cu începere de la ora 14.00, la Muzeul Județean Satu Mare a avut loc vernisajul expoziției de artă contemporană.

Prof. Carol C. Koka 

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on decembrie 16, 2015. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.