La Muzeul Judeţean a avut loc deschiderea expoziției Eliahu Adler Kaba și colocviul pe tema „Evreii sătmăreni”

Sâmbătă, 30 ianuarie, la Muzeul Județean Satu Mare a avut loc, cu prilejul comemorării Zilei Internaționale a Holocaustului, vernisarea expoziției Eliahu Adler Kaba, un artist plastic sătmărean, la noi aproape uitat. Evenimentul a fost moderat de Felicia Grigorescu, care a precizat că această expoziție este prima manifestare cu care se prezintă Muzeul Județean în noul an.

6Printre invitați s-a numărat deputatul dr. Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, rabinul șef al cultului mozaic Rafael Schaffer, părintele protopop greco-catolic Dumitru Roman, dr. Csirák Csaba, un foarte bun cunoscător al problemei evreilor din Satu Mare, care a scris și cărți în acest sens.

1

2

3

4

5Dr. Csirák Csaba a arătat că în expoziție se pot vedea lucrările unui artist aproape uitat la noi și mult mai cunoscut peste ocean. Eliahu Adler Kaba a avut o viață zbuciumată. Cum nu putea fi încorporat în armata ungară ca evreu, a fost dus la muncă forțată. Revenind acasă a fost cuprins în transportul nr. 6 de la Satu Mare, de evrei deportați la Auschwitz, împreună cu numeroase personalități sătmărene. În anul 1949 a plecat în Israel unde a povestit drumul vieții sale, cum a reușit să scape din lagărul de exterminare. Aici a fost selectat în urma unui concurs ca desenator. Ofițerul german l-a folosit pentru a-i ilustra cărțile de povești pentru copii pe care le scria. Adler se temea că va fi folosit în falsificarea de dolari. În 1945 s-a dus în Austria cu acel ofiţer de unde a fost eliberat. Revenit la Satu Mare, în 1948, a deschis o expoziție. Încercările lui de a-l găsi pe ofițerul care l-a salvat nu au dat rezultate.

Dr. Aurel Vainer s-a referit la revigorarea Comunității Evreiești din Județul Sălaj și la datoria supraviețuitorilor de a nu lăsa dată uitării jertfa a milioane de evrei, care au pierit în lagărele de exterminare. Din Satu Mare au fost deportați peste 18.000 de evrei, dintre aceștia s-au întors vreo 2.000. Dr. Aurel Vainer a amintit de doamna Steinberger, unica supraviețuitoare din Satu Mare a lagărului morții. Hitleriștii au creat o adevărată uzină a morții, ucigând 6 milioane de evrei. Între aceștia se regăsesc și cei 140.000 de evrei care au fost deportați din Ardealul de Nord.

Oaspetele a vorbit și despre manifestările organizate la Satu Mare anul trecut, [Marșul tăcerii” organizat de la Sinagogă până la Cimitirul evreiesc și Gara din Satu Mare, acolo unde a fost dezvelită o placă comemorativă, la locul unde au fost îmbarcați evreii sătmăreni în vagoane. A spus printre altele că sătmărenii au o stimă deosebită față de evrei, cândva ei formau o comunitate foarte numeroasă. La Satu Mare și în județ există 130 de cimitire evreiești, care sunt bine întreținute. A lăudat faptul că la Satu Mare, dr. Ioan Corneanu și Lacrima Teocan Istrăuan au scos o carte despre evreii sătmăreni.

Manifestarea de astăzi a fost o dovadă a solidarității sătmărenilor cu comunitatea evreilor, a spus dr. Aurel Vainer. A mai amintit intenția de a obține înfrățirea municipiului Satu Mare cu o localitate din Israel. A lăudat activitatea Comunității din Satu Mare, condusă cu multă pricepere de Nicolae Decsei care „tace și face”.

Rabinul șef Rafael Schaffer a vorbit despre Satu Mare ca despre o zonă cu o populație evreiască foarte numeroasă, în perioada interbelică, o comunitate cu puternice tradiții iudaice. Foarte mulți evrei de aici erau cărturari, ingineri, medici, bancheri, comercianți, în comparație cu cei din alte orașe. Aici au funcționat mai multe școli evreiești. Rabinul șef s-a mai referit și la faptul că evreii nu au căutat să se răzbune pe cineva pentru tot răul care li s-a făcut. Astăzi cu toții avem datoria de a nu uita ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului, pentru ca asemenea fapte să nu se mai repete niciodată.

Părintele protopop greco-catolic Dumitru Roman a vorbit despre știința iertării, trebuie să știm să iertăm și să trăim în bună înțelegere cu toții. Creștinii au greșit mult față de evrei, dar de acum trebuie să fie pace între diferitele comunități și etnii.

7După vizitarea expoziției, participanții s-au reunit într-un colocviu prilejuit de prezentarea volumului „Evreii sătmăreni”. Cu acest prilej Felicia Grigorescu a spus că Muzeul Județean Satu Mare se străduiește să organizeze cât mai multe evenimente și colaborare cu Comunitatea Evreilor din Satu Mare, pentru a face cunoscută istoria lor. În acest sens s-au făcut cercetări amănunțite, dar cu părere de rău s-a constatat că arhivele au fost distruse și că există prea puține documente.

La Comunitatea Evreilor s-a găsit un material care furnizează date prețioase despre istoria evreilor din Satu Mare. Felicia Grigorescu este cea care cu multă pasiune și răbdare a tradus din limba maghiară acest material, scris de Stern Mór, publicând cartea cu titlul: „Evreii sătmăreni”. „Am tradus cartea lui Stern Mór pentru a sublinia rolul evreilor la viața socială, economică, politică, culturală și medicală în orașul Satu Mare, având în vedere că în perioada interbelică aveau o pondere însemnată în Satu Mare”, a spus autoarea. Cartea este ilustrată cu fotografii de epocă. Felicia Grigorescu a mulțumit tuturor celor care au contribuit la apariția acestei cărți.

A luat cuvântul apoi arhitectul Lucian Sabău care a vorbit despre reușita expoziție care a fost organizată la Satu Mare, cu ocazia „Nopții Muzeelor”. A vorbit despre binecunoscutul loc din Satu Mare, cunoscut mai ales de cei în vârstă sub numele de „Corsoul evreiesc”, plină cu magazine evreiești care au dat o culoare aparte orașului nostru. Ar fi bine să se facă demersuri pentru reamenajarea acestui spațiu, s-ar putea crea un brand cu acesta. Ar fi bine dacă acest spațiu s-ar putea reînvia măcar în proporție de 15%, a spus arhitectul Lucian Sabău.

8Președintele comunității evreiești din Satu Mare, Nicolae Decsei a vorbit despre spațiul expozițional care s-a realizat în Sinagoga Mare din Satu Mare, care deja a găzduit numeroase manifestări expoziționale și acțiuni culturale. Nicolae Decsei a reînnoit rugămintea ca factorii de cultură să apeleze la acest spațiu deoarece comunitatea nu percepe nicio taxă pentru folosirea ei. La balconul Sinagogii se va încerca amenajarea unui muzeu al Comunității evreiești din Satu Mare. În acest sens vorbitorul a solicitat și sprijinul Muzeului Județean Satu Mare.

Profesorul Ioan Nistor, poet, scriitor şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, a prezentat un document originar datând din 1943, când un tânăr a notat împrejurările în care în zona Oașului au fost arestați și maltratați numeroși evrei. Tânărul îi enumeră în scrierea sa pe toți aceia pe care i-a cunoscut din grupul arestaților.

Au mai luat cuvântul Eleonora Moldovan, vorbind despre amiciția care exista între creștini și evrei în perioada prigonirii lor, Paul Dancu, sătmărean cunoscător al problemelor evreiești, Iuliu Marcovici, care a vorbit despre cimitirele evreiești și dr. Ioan Corneanu, care a adunat 18 volume de documente pe care speră să le pună în valoare. A mai amintit despre intenția sa de a realiza o carte despre Evreii sătmăreni fără morminte, dar și o altă carte despre Cronicari români ardeleni.

Manifestările de astăzi au avut loc într-o atmosferă de respect și compasiune față de evreii care au fost uciși în lagăre. Dr. Aurel Vainer a propus ca toţi cei care au participat la colocviu să păstreze un moment de reculegere în memoria victimelor Holocaustului.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on ianuarie 30, 2016. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.