Aurel Pop, autorul valorosului studiu despre viața și activitatea unui ilustru fiu al neamului românesc, pr. dr. Epaminonda Lucaciu

Recent, prin bunăvoința directorului Editurii Citadela, Aurel Pop am intrat în posesia unui studiu de 117 pagini, dedicate pr. dr. Epamininda Lucaciu, autorul lucrării fiind omul de cultură, poetul, criticul literar și istoricul Aurel Pop, carte apărută la Editura sătmăreană Citadela, al cărei director este.

lucaciuAutorul pornește de la ideea că publicând cartea își face o datorie de onoare de a scoate la lumină personalitățile „care s-au jertfit pentru libertatea neamului românesc, a acelora care au pus mai presus de toate ceva care să rămână pentru generațiile viitoare”.

O astfel de personalitate este și pr. dr. Epaminonda Lucaciu. De numele lui se leagă ctitorirea de biserici pentru credincioșii ajunși în America. Pr. Dr. Epaminonda merită toată atenția noastră și pentru faptul că vreme de aproape o jumătate de secol nu s-a vorbit și scris nimic despre activitatea lui. Lucrarea amintită este o reușită încercare de reconstituire a biografiei preotului dr. Epaminonda Lucaciu.

Pentru a înțelege mai bine originea lui se pornește cu schițarea biografiei lui Mihai Lucaciu, bunicul lui Epaminonda Lucaciu. Continuă apoi cu biografia tatălui, dr. Vasile Lucaciu. Pentru cunoașterea vieții și activității întregii familii, autorul a cercetat numeroase documente din perioada interbelică aflate în arhive, dar și documente puse la dispoziție de urmași ai dr. Epaminonda Lucaciu. O amintim aici pe doamna Delia Lucaciu-Lichiardopol, nepoata lui Epaminonda Lucaciu, stabilită la New York.

Epaminonda Lucaciu s-a născut la 25 februarie 1877 la Eriu Sâncrai, județul Satu Mare, ca al doilea fiu al soților Vasile și Paulina Lucaciu. A copilărit la Satu Mare, acolo unde tatăl său a fost profesor de limba română la Liceul Regesc. După primele clase urmate la Satu Mare s-a transferat la Năsăud. A urmat apoi Institutul de Propaganda de Fide din Roma, unde a obținut doctoratul la 1898. La terminarea studiilor a fost numit preot în parohia din Cenadul Sârbesc, unde a avut o activitate meritorie.

În 1905 a fost trimis peste ocean să organizeze viața spirituală a românilor plecați în America. Aici, la Cleveland cu mari eforturi a ridicat o biserică greco-catolică. Personal recunoaște că în perioada cât a stat în America a organizat în total douăsprezece parohii, a clădit patru biserici, trei case parohiale, a pus bazele unor societăți de întrajutorare, a fondat ziare, coruri, fanfare, bănci pentru popor.

La sfârșitul anului 1914 se află la Roma „pentru a influența în mod favorabil politica anumitor cercuri ecleziastice față de România”. Reîntors în America a pledat pentru: „înlăturarea asupririi de tot felul a românilor din Transilvania”. A fost ales președintele Comitetului Național Român.

În 1921 se întoarce în țară și se stabilește la Satu Mare. Aici îndeplinește funcția de președinte al Societății „Orfanii de război”, filiala Satu Mare. Pentru activitatea din cadrul acestei asociații a fost decorat cu Crucea „Meritul Sanitar”, clasa I. În 1924 este paroh în Șișești unde s-a străduit să finalizeze toate proiectele începute de tatăl său. S-a implicat în colonizarea a 300 de familii, în localitățile Lucăceni, Tiream și Domănești. În toată perioada de până la pensionare în anul 1931, a activat cu succes pentru înflorirea comunităților românești. O vreme a fost preot militar la Garnizoana din Satu Mare. A activat și ca funcționar la București, Cluj și Timișoara.

În urma Dictatului de la Viena se refugiază din Cluj și devine președintele Asociației Refugiaților, Expulzaților și Deportaților din Transilvania. După 1948 s-a retras la Viile Apei. Nu scapă de eticheta de „dușman al poporului” tocmai el care și-a închinat întreaga viață slujirii idealului național.

A trecut la cele veșnice la 29 iulie 1960, la vârsta de 83 de ani, fiind înmormântat în cavoul de la Șișești alături de părinți.

Lucrarea lui Aurel Pop se întregește în chip fericit cu un cuprinzător interviu luat doamnei Delia Lucaciu-Lichiardopol, cu un tabel cronologic deosebit de util și numeroase documente de arhivă, fotografii. Toate aceste materiale ilustrează viața unui ilustru fiu al neamului românesc, care a fost preotul dr. Epaminonda Lucaciu.

Luna trecută, autorul volumului, omul de cultură Aurel Pop a avut fericita ocazie să-și prezinte cartea în cadrul unui simpozion organizat în orașul Cleveland, în biserica greco-catolică, ctitorită de preotul dr. Epaminonda Lucaciu în 1906, și în biserica ortodoxă din localitate.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on iunie 24, 2016. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.