Elena Farago, 135 de ani de la naştere

La acest sfârşit de martie se împlinesc 135 de ani de la naşterea poetei Elena Farago, strălucită reprezentantă a literaturii române şi a vieţii culturale craiovene. Pentru a-i cinsti memoria, colectivul Bibliotecii Judeţene "Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, organizează în fiecare an, în luna martie, un program de activităţi culturale sub genericul "Zilele Elena Farago”.

imagineElena Farago s-a născut la Bârlad într-o familie de origine greacă – Francisc şi Anastasia Paximede. A urmat primele clase la pensionul din oraş şi doar două clase secundare. A fost nevoită să-şi întrerupă studiile în urma morţii mamei sale. La doar 17 ani şi-a pierdut şi tatăl, ceea ce a agravat situaţia materială a tinerei şi a fraţilor ei. Ajunsă la Bucureşti, a intrat ca guvernantă în familia lui Ion Luca Caragiale. Aici îl cunoaşte pe tânărul economist Francisc Farago care i-a devenit soţ. Într-un interviu din 1927, poeta a recunoscut că anii petrecuţi în casa lui Caragiale au fost cei mai frumoşi ani din tinereţea ei.

Elena Farago a debutat în 1898 cu un reportaj despre Slănic-Prahova, apoi cu poezie, în revista "România muncitoare”. În 1906, la îndemnul marelui istoric Nicolae Iorga, a publicat volumul "Versuri”, un volum foarte bine primit de cititori şi critica literară. Eugen Lovinescu aprecia că ”prin profunzimea sentimentului din care porneşte şi a emoţiunii ce răsare… prin reducerea poeziei la principiile ei fundamentale, cât şi prin originalitatea formei, Elena Farago este cea mai patetică şi mai personală poetă a generaţiei noastre literare”. La rândul său, Liviu Rebreanu aprecia că Elena Farago este "un suflet rar, care vibrează atât de complex”. Poeta şi-a publicat poeziile sale în "Adevărul”, "Epoca”, "Zeflemeaua” sub pseudonimele Ileana, Fatma, Andaleuza.

A devenit îndrăgită mai ales pentru poeziile scrise pentru copii: „Căţeluşul şchiop”, „Gândăcelul”, „Cloşca”, „Sfatul degetelor”, „Motanul pedepsit”, și altele. În 1908 i-au apărut volumele "Şoapte din umbră” şi "Din traista lui Moş Crăciun”. Poeziile sale au câştigat aprecieri unanime. În 1931, regele Carol al II-lea i-a conferit medalia "Bene Merenti”, clasa a I-a, pentru merite culturale şi ordinul "Meritul Cultural” Cavaler clasa a II-a, pentru litere şi opere literare.

În anul 1907, familia Farago s-a stabilit la Craiova, unde soțul Elenei a fost numit director al Băncii Populare. Aici poeta a fost numită la conducerea Fundaţiei "Alexandru şi Aristia Aman” , inspector al Azilurilor de copii şi membru în Comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Craiova. Aici a întemeiat, împreună cu alţi iubitori de literatură, revista "Năzuinţa” la care au colaborat Simion Mehedinţi, Ion Barbu, Perpessicius, Victor Eftimiu, Camil Pterescu şi alţii. De asemenea, a patronat revista "Prietenul Copiilor”. Ca directoare a Fundaţiei "Alexandru şi Aristia Aman”, a locuit în casa fundaţiei, poeta a condus timp de peste trei decenii destinele acestui lăcaş de cultură. În 1938, ca o recunoaştere binemeritată a operei sale, Elena Farago a fost distinsă cu Premiul Naţional pentru Literatură. Poeta s-a stins din viaţă în 1954 la Craiova.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on martie 29, 2013. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.