Împlinirea a 80 de ani de la nașterea lui Nichita Stănescu, adusă în prim-plan sâmbătă, la Cenaclul “Afirmarea”

Sâmbătă, 30 martie, la Muzeul de Artă a avut loc cea de-a şasea şedinţă din acest an a Cenaclului literar „Afirmarea”, condus de poetul Ion Bala. Activitatea cenaclului s-a desfăşurat sub semnul aniversării a 80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu.

DSCN0101Despre personalitatea marelui poet a vorbit Ion Bala, care a evocat aspecte inedite de la întâlnirea lui Nichita Stănescu cu Grigore Vieru, iar poetul Gheorghe Cormoş şi profesorul Carol C. Koka au prezentat aspecte din timpul prezenţei lui Nichita Stănescu la Satu Mare, în anul 1980, alături de un grup de scriitori reprezentând redacţia revistei “Viaţa Românească”.

Vorbitorii au scos în evidenţă faptul că deşi bolnav, Nichita Stănescu a participat la mai multe întâlniri cu iubitorii de poezie din Satu Mare, inclusiv cu elevii de atunci ai Liceului “Mihai Eminescu”, dar şi cu locuitorii comunelor Medieşu Aurit şi Apa. La întâlnirea pe care a avut-o atunci cu conducerea judeţului, Nichita Stănescu a cerut sprijin din partea autorităţilor pentru scriitorii locali. Dorel Iurcencu, actor la Teatrul de Nord Satu Mare, a citit şi a comentat mai multe poezii din creaţia lui Nichita Stănescu.

S-a subliniat respectul deosebit pe care l-a avut poetul faţă de creaţia altui mare poet, Nicolae Labiş. Nichita Stănescu a recunoscut odată că „până a trăit Labiş, el nu a cutezat să-şi publice poeziile”. Pretutindeni pe unde a mers, Nichita Stănescu a lăsat o puternică impresie. A fost „un blond uriaş şi blajin, scăpărător de spirit şi, rareori când era provocat cu tot dinadinsul, de o ironie ucigătoare”.

Într-o altă ordine de idei, în cadrul cenaclului s-au făcut aprecieri asupra concursului „Recitatio”, ajuns la cea de a VII-a ediţie, concurs care a avut loc în seara zilei de vineri, 29 martie, la Filarmonica de Stat “Dinu Lipatti”. Această manifestare este dedicată elevilor din şcolile sătmărene şi este organizată de Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale şi Asociaţia Scriitorilor de Nord-Vest. La actuala ediţie au participat peste 50 de elevi care au recitat poemele a 26 de poeţi sătmăreni. Poetul George Terziu a considerat că acest concurs de recitări poate fi considerat un succes, având în vedere numărul mare de participanţi. Însă, ca o propunere, s-a discutat că ar fi mult mai bine pentru edițiile viitoare ca profesorii de limba română să facă o selecţie prealabilă şi o mai bună pregătire a concurenţilor, pentru a nu se înregistra eşecuri pe scenă, în faţa spectatorilor.

În continuare, poetul şi omul de cultură George Terziu a citit un fragment intitulat „Tristeţea – considerente epistemologice”, care face parte dintr-un volum la care acesta lucrează în prezent, intitulat „Scurt dicţionar de cuvinte uzuale”. În definirea tristeţii, George Terziu porneşte de la DEX, care precizează că tristeţea este o stare sufletească apăsătoare, mâhnire, amărăciune, “o stare negativă de care îţi vine să fugi”. Tristeţea e o familie. Ea are fraţi şi surori, cea mai vestită fiind depresia, din care se scot bani buni, deoarece numai în Satu Mare sunt 18 cabinete de psihologie şi două asociaţii de profil. Taxa variază între 25 lei şi… cât se poate! Din fragmentul citit, rezultă că tristeţea poate apărea la orice vârstă, poate fi genetică, dar poate avea drept cauză şi blocarea minţii. Interesantă la George Terziu comparaţia minţii omeneşti cu o bicicletă: „Dacă continui să pedalezi, continuă să meargă”. Tristeţea e presentimentul unei viitoare pierderi. Pierderea cuiva poate fi un motiv de tristeţe. Nu lipsesc din fragmentul citit nici referirile la Biblie care defineşte ca o tristeţe pozitivă „întristarea după voia lui Dumnezeu”, care vine din conştientizarea stării de păcat. „Prin urmare, păcatul duce la tristeţe ca fapt negativist, conştientizarea păcatului aduce o tristeţe pozitivă”. George Terziu a considerat că una din metodele de a domina tristeţea este buna planificare. Un alt medicament bun împotriva tristeţii este căutarea de argumente că eşti mai fericit decât alţii, situaţia ta este mai bună decât a altora.

Pe marginea fragmentului citit au luat cuvântul Dorel Iurcencu, Angela Munteanu, Rodica Cuc şi Gheorghe Cormoş, care a constatat în textul citit unele similitudini cu Eugen Ionescu şi Emil Cioran. Ion Bala a opinat că avem în faţă un text cu o puternică tentă filosofică, practic este vorba despre un eseu filosofic. Au mai luat cuvântul Ioan Aniţaş, Liliana Ghiţă Boian şi Ioan Marin Chiorean,  cu toţii apreciind pozitiv demersul autorului.

Următoarea şedinţă a Cenaclului "Afirmarea" va avea loc peste două săptămâni, în data de 13 aprilie, când va citi din creaţiile sale poetul Gheorghe Cormoş.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on martie 31, 2013. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.