Se împlinesc 80 de ani de la trecerea în eternitate a poetului George Topîrceanu

Eugen Lovinescu spunea despre poeziile lui George Topîrceanu, în speță despre ”Baladele” și ”Parodiile” lui că sunt tablouri superficiale din natură, că sunt ”ușoare strofe de spirit ale unui autor de cronici ritmate”, el fiind ”un reprezentant al democrației literare”. Al. Săndulescu în ”Prefață la G. Topîrceanu, Opere, Vol. I (1955), ne lămurește pe deplin de unde această ”causticitate” față de creația lui Topîrceanu.

Se știe că George Topîrceanu avea o aversiune față de modernism și în special față de simbolism. Exista apoi o relație tensionată între Eugen Lovinescu și Garabet Ibrăileanu, cel care îl sprijinea pe Topîrceanu. Cu toată critica lui Lovinescu, George Topîrceanu contează în istoria literaturii române ca ”o voce distinctă, el cultivă cu fantezie tradiții mai vechi ale lirismului românesc”. Unii critici merg până acolo încât văd prin Topîrceanu ”o prelungire a unor filoane din George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu sau Dimitrie Anghel”.

George Topîrceanu s-a născut în București, la data de 20 martie 1886, din părinții Gheorghe și Paraschiva, originari din părțile Sibiului. Școala primară o urmează la București și Suici (județul Argeș). Liceul l-a urmat la ”Matei Basarab” și ”Sf. Sava” din București. A urmat o vreme Facultatea de Drept, apoi cea de Litere, nereușind să-și termine studiile. ”Belgia Orientului” este revista la care a debutat, în 1904, sub pseudonimul G. Top. Alte reviste la care a publicat sunt: ”Duminica”, ”Revista noastră”, ”Semănătorul”, ”Neamul românesc literar” etc.

În anul 1911 a dat curs invitației lui Garabet Ibrăileanu și se stabilește la Iași, unde devine subsecretar de redacție la ”Viața română”, mai târziu, secretar de redacție. La Iași are prilejul să cunoască o pleiadă de mari scriitori, printre aceștia Mihail Sadoveanu, Gala Galaction sau Tudor Arghezi. În colaborare cu M. Sevastos a publicat revista ”Teatrul”. Prima lui căsătorie cu Victoria Iuga se destramă, dar întreține o relație discretă cu poeta Otilia Cazimir.

În anul 1913 poetul a fost mobilizat și a participat la Războiul Balcanic, apoi în 1916 la Primul Război Mondial. A fost luat prizonier la Turtucaia, și eliberat în anul 1918. Această perioadă a fost evocată în ”Amintiri din luptele de la Turtucaia” și ”În gheara lor …Amintiri din Bulgaria și schițe ușoare”. În anul 1936 i-a apărut ”Pirin-Planina epizoduri tragice și comice din captivitate”. După trecerea vremurilor de război se întoarce la Iași, unde redactează împreună cu Mihail Sadoveanu ”Însemnări literare”.

După apariția volumului de debut ”Balade vesele“ și ”Parodii originale” (1916) publică ”Balade vesele și triste”, ”Migdale amare”, ”Scrisori fără adresă”. În 1926 a fost recompensat cu ”Premiul Național de Poezie”. Din anul 1934, ”Revista fundațiilor regale” începe să-i publice romanul satiric ”Minunile Sfântului Sisoie”. În 1936 a fost ales Membru corespondent al Academiei Române. În 1937, bolnav fiind, s-a internat într-un sanatoriu la Viena. Printre ultimele sale demersuri literare a fost întemeierea alături de Mihail Sadoveanu și Grigore T. Popa a revistei ”Însemnări ieșene”.

Poetul a murit într-o zi de vineri, 7 mai 1937, în casa prietenului său Demostene Botez din Iași, fiind înmormântat în cimitirul ”Eternitatea”. Această casă a fost donată în 1983 de proprietari Complexului Muzeal Iași, a fost renovată, devenind peste doi ani Casa Memorială ”George Topîrceanu” și inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași. Casa se găsește pe strada D. Ralet nr. 7 în Iași.

În satul Nămăiești, comuna Valea Mare-Pravăț din județul Argeș, casa care a aparținut socrilor poetului, a fost donată de către soția sa pentru a se amenaja aici o casă memorială. Aici a locuit și creat poetul timp de 8 ani. Astăzi casa adăpostește o expoziție permanentă cu obiectele ce au aparținut poetului. În curtea casei memoriale, se găsește amplasat bustul poetului, din 1973, fiind opera sculptorului Marius Butunoiu.

Prof. Carol C. Koka 

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on mai 6, 2017. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.