La ”Digănia” de la Hodișa a fost lansată cartea ”Mihail Vida – un intelectual dăruit Țării Codrului”

Recent a văzut lumina tiparului cartea ”Mihai Vida – un intelectual dăruit Țării Codrului”, apărută la Editura Citadela din Satu Mare, autori Viorel Câmpean și Ionel Costescu. Cartea despre Mihail Vida vine să inaugureze seria personalităților din Țara Codrului și să ”scoată la lumină viața și activitatea unor personalități exemplare pentru tot ceea ce înseamnă mirificul tărâm al Codrului”.Cartea a fost lansată duminică, 26 august în cadrul evenimentului ”Pă Digănie” de la Hodișa. Au participat primarul comunei Socond, Ioan Crasnai, viceprimarul municipiului Satu Mare, Doina Feher, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, dr. Felician Pop,  dr. Aurel Pop, editorul cărții lansate în aceeași zi ”Mihail Vida – un intelectual dăruit Țării Codrului”, Daniela Ciută, președintele Despărțământului ”Astra” despărțământul Carei, consilieri județeni și locali, numeroși fii ai satului.

Autorii reușesc să dea la iveală portretul unui intelectual român care și-a pus întreaga energie în slujba comunității. Referindu-se la personalitatea lui Mihail Vida, dr. Viorel Ciubotă scrie: ”Fără existența acestor modești preoți de țară care au ținut nestinsă flacăra românismului ar fi fost greu să ne închipuim cum ar fi reușit poporul român să-și înfăptuiască unitatea statală în anul 1918”.

Mihail Vida s-a născut la 21 decembrie 1871 în Stâna (Bolda de Sus), în familia unui țăran. Tatăl său se numea Dumitru Vida iar mama Parasca Kiss. Mihail Vida a mărturisit mai târziu că are legături de sânge în satele Stâna, Bolda, Solduba și Gereușa.

A urmat gimnaziul și primele trei clase din cursul superior la Liceul Premonstratens din Oradea. Ultima clasă a absolvit-o la Beiuș în 1893.  Și-a finalizat studiile la Satu Mare în 1898. S-a căsătorit cu Marioara Mărcuș (n.1870). A fost hirotonit la 7 noiembrie 1898, după care a lucrat în cadrul oficiului episcopal din Oradea.

Și-a început slujirea în parohia Sititelec de lângă Oradea. În anul 1902 Mihail Vida se întoarce acasă. Devine preot paroh în Hodișa și filiala Socond. El a activat și pe tărâm cultural. La 31 august 1909 a fost ales ca membru în Consistoriul cercual Cărășeu al Partidului Național Român. Până în anul 1907 a fost membru, iar în 1913 a făcut parte din consiliul director al despărțământului Sătmar – Ugocea al ”Astrei”. La sfârșitul anului 1914, Mihail Vida a candidat pentru alegerile congregaționiste în cercul Stâna. Uneltirile contracandidatului său au făcut să piardă aceste alegeri.

Mihail Vida a avut preocupări de străjer al folclorului, stă mărturie ”Cum a câștigat Todorucă raiul (Povești din popor din Sătmar de sub Codru). O relație de colaborare a avut cu publicația ”Unirea” din Blaj. Aici publică o informare despre inaugurarea casei parohiale și noul locaș al școlii confesionale.

În toamna anului 1913, într-un articol se semnala faptul că enoriașii în semn de protest față de alipirea a 46 de parohii la Episcopia de Hajdudorog, au refuzat să meargă la pelerinajul de la Mănăstirea Mariapócs. Mihail Vida s-a remarcat și prin legăturile sale foatre strânse pe care le-a avut cu învățătorii Augustin Bogdan, Anania Măgdaș și Petru Ardelean.

O mare sărbătoare a organizat la Hodișa cu ocazia sfințirii clopotelor achiziționate, la 21 septembrie 1913, de Sfânta Maria Mică. Atunci au fost prezenți mii de cresdincioși din 12 sate, ocazie cu care parohul Vida a ținut o înălțătoare predică. Noile clopote s-au tras pentru întăia oară la orele 5 și jumătate, când se împlinea două săptămâni de la tragica dispariție a lui Aurel Vlaicu.

Autorii se opresc și asupra marelui foc care s-a abătut asupra satului, la 8 octombrie 1913, foc declanșat la șura lui Demetriu Palcău și care s-a lățit în tot satul. Perioada de păstorire a lui Mihail Vida a coincis și cu desfășurarea Marelui Război. Din Hodișa au fost atunci mobilizați 91 de combatanți.

Mihail Vida a trecut la cele veșnice la 30 aprilie 1918, șapte luni înainte să vadă împlinirea idealului național la care și el pusese umărul. Prin moartea lui s-a pierdut un mare și activ preot al satului Hodișa, ”dar și un fin observator al realităților istorice, căci consemnările sale foarte pertinente, mai ales cele din ”Unirea” ne prevestesc Marea Unire de la care anul acesta se împlinesc 100 de ani.

Prof. Carol C. Koka

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on 27 august 2018. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.