Expoziția ”Drumul Sării-Drumul Țării” poate fi vizitată la Satu Mare până în 14 noiembrie

Recunoscând importanța sării, șase muzee: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Muzeul Municipal Dej, și-au dat mâna într-o expoziție comună itinerantă în care prezintă obiectele descoperite pe traseul drumului celui mai important mineral din viața omului, ce provin din așezări fortificate și din ofrande.

Expoziția ”Drumul Sării – Drumul Țării” a fost vernisată marți, 16 octombrie la Muzeul Judeţean Satu Mare și vine să dezlege această enigmă istorică și să ofere ambianța matricei istorice în care au luat naștere un mare număr din așezările sătmărene de azi. Au fost prezenți primarul municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor, președintele Consiliului Județean, Pataki Csaba, directorul Direcției Județene pentru Cultură Satu Mare, Zamfir Danciu, directorul Muzeului Județean, Liviu Marta, arheologii dr. Iegar Gianina-Diana și dr. Szőcs Péter, numeroși sătmăreni.

Dincolo de aspectele vitale ale sării, comune pentru întrega omenire, pentru Sătmar și pentru regiunile în care activează cele 6 muzee organizatoare, extracția și comercializarea sării a reprezentat un element cu totul special al existenței lor. Faptul că sarea a reprezentat un aspect mult mai important decât acela din alte regiuni este de faptul că Sătmarul și Szolnocul de Mijloc au primit denumirea direct de la rutele de sare ce le traversau. Sătmarul/ Szatmarul /Zathmar fie că acceptăm etimologia germanică ce ar sugera o proveniență din Saltz markt, fie aceptam o altă variantă de transmitere a denumirii, aceasta se leagă nemijlocit de sare și de insula din Someș pe care se afla orașul.

Documentele medievale atestă faptul că orașul Satu Mare juca un rol major în comerțul cu sare de pe râul Someș, iar primele rapoarte economice austriece îi acordă rolul cel mai important de pe traseul navigabil dintre Dej și Szolnok. În partea de sud a județului comerțul cu sare a avut de asemenea un rol important, pe care îl atestă însăși, denumirea veche a regiunii, ce făcea parte din Szolnocul de Mijloc. Practic pe aici trecea al doilea drum care, venind din Dej, se despărțea de primul drum la Jibou, de unde prin Meseș ajungea la Zalău și Șimleu Silvaniei. Cetatea dintre localitățile Cheja și Zalnoc, orașele Tășnad și Carei, erau puncte esențiale de pe acest traseu.

Cele două trasee ce angrenau suprafața întregului județ au avut un rol esențial în formarea și dezvoltarea unor localități sătmărene și au îmbogățit generații de sătmăreni.

”Sarea era primul bun, prima monedă de schimb pe vremuri și putem spune faptul că județul Satu Mare era un centru economic cum sunt centrele bancare la ora actuală deși poate sună puțin ciudat, dar așa era la acel moment. Sarea este ca și apa. Putem trăi fără zahăr, fără pâine, putem să trăim fără multe, dar nu și fără sare. Din aceasta cauză, în mitologia multor popoare este o poveste în care regele își întreabă cele trei fiice cine îl iubește cel mai mult, iar când una dintre fete își compară tatăl cu sarea este privită îndoielnic. Locurile în care locuim noi astăzi au fost importante și în urmă cu 1000, 2000 chiar 3000 de ani, de când omul a descoperit sarea, pentru că descoperirea sării este deodată cu omenirea. Felicit echipa muzeului pentru că suntem astăzi aici și deschidem această expoziție. Sper că astfel de prezentări, demne de secolul XXI, să devină o tradiție, nu doar prin proiectele câștigate de angajații muzeului, ci mai ales pentru prezentarea valorilor sătmărenilor”, a declarat președintele Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba.

Din colecția muzeului sătmărean sunt expuse în premieră obiecte de import preistorice descoperite recent cu detectorul de metale în zona fortificațiilor preistorice de la Căuaș și Andrid. Pentru a reflecta activitatea Cămării de Sare din Satu Mare sunt expuse copii de documente recent descoperite în arhivele budapestane, aspect ce au fost evidențiat de arheologii dr. Iegar Gianina-Diana și dr. Szőcs Péter.  Fotografiile obiectelor au fost realizate de dr. Attila Nándor Hágó.

Expoziția poate fi vizitată până în 14 noiembrie, urmând să plece la Carei, Tășnad și mai târziu în județele partenere.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on octombrie 16, 2018. Filed under Cultură, Educație. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.