Deputatul Magyar Lóránd a adresat întrebări legate de combaterea pestei porcine africane

De mai bine de un an, pesta porcină africană reprezintă un pericol pentru efectivul de porcine din România. Nu doar uciderea unui număr mare de animale infectate sau suspecte de infecție cauzează probleme, dar și faptul că procesatorii de carne au din ce în ce mai puțină încredere în materia primă autohtonă.

În vederea stopării epizootiei, în august, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a aprobat Planul suplimentar de măsuri pentru combaterea Pestei Porcine Africane, plan în care figura, printre altele, că în 12 ore de la adoptare, instituțiile responsabile, mai concret Ministerul Apelor și Pădurilor și Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, vor solicita Ministerului Finanțelor alocarea fondurilor necesare.

”Am subliniat în mod repetat că, în vederea combaterii pestei porcine, este necesar să acționăm în mod operativ și ferm. Planul de măsuri adoptat trebuie pus în aplicare, dar încă tot nu există fondurile necesare. Dispozițiile Planului vizează cu preponderență asociațiile de vănătoare în a căror sarcină ar reveni reducerea răspândirii bolii prin împușcarea mistreților. Dar aceste asociații tot nu dispun încă de sumele necesare punerii în practică a celor stabilite prin Planul de măsuri. Acesta este motivul pentru care am adresat mai multe întrebări către Ministerul Apelor și Pădurilor, respectiv către ANVSA”, a spus deputatul Magyar Lóránd.

Potrivit Planului de măsuri, cadavrele mistreților împușcați trebuie îngropate la o adâncime corespunzătoare. Asociațiile de vânătoare nu dispun de buldoexcavatoare care pot săpa o gropi la o astfel de adâncime. Ba mai mult, aceste gropi ar trebui săpate în fiecare zi, în mai multe locuri. Cu toate că piesele recoltate pot fi transportate doar pe distanțe scurte, în Hotărâre nu există prevederi referitoare la modalitatea de transport a mistreților ce depășesc greutatea de 40 kg și nici la modul în care se vor acoperi costul carburanților și al forței umane necesare operațiunilor. De asemenea, este neclar de unde vor asigura Consiliile județene nominalizate în Planul de măsuri, substanțele necesare pentru dezinfectare.

Uciderea mistreților reprezintă o pagubă pentru asociațiile de vânătoare. În Planul de măsuri se vorbește despre despăgubiri, dar nu există niciun act normativ care să prevadă acest lucru. Cu alte cuvinte, nu se știe cum ar urma să decurgă modul de despăgubire, având în vedere, mai ales, faptul că prețul mistreților nu este unitar: valoarea de piață a masculilor cu trofeu (de la 16 cm în sus) este deosebit de mare.

”Cea mai importantă întrebare este când vor fi bani pentru punerea în practică a celor stabilite în Planul de măsuri. O altă întrebare, de această dată doar retorică, este cum a reușit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să  elaboreze relativ repede o procedură privind despăgubirile acordate pentru porcii domestici, pe când Ministerul Apelor și Pădurilor nu a făcut vreun demers legislativ nici până azi ”, a declarat deputatul.

Share This Post

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS
Posted by on noiembrie 15, 2018. Filed under Politică. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.